Biserica ar putea avea un rol important în gestionarea cazurilor sociale din ţara asta frumoasă şi pufoasă în cazuri de “aşa nu”.Preoţii ar putea fi cei care,prin capitalul de simpatie şi încredere de care se bucură,să adune de pe drumuri sărmanii şi amărâţii,şi să îi călăuzească mai bine decât o fac autorităţile rahitice ale statului.O masă caldă,un pat pe care să se întindă noaptea.Atât.Rolul preoţilor pare a se confunda în ultima perioadă.Să deschizi cât mai multe puncte de lucru-parohii,să ridici clădiri-biserici şi să creezi locuri de muncă în propria organizaţie-familie ,este,mai degraba,descrierea unei corporaţii hrăpăreţe.Nu seamănă cu o organizaţie cu suflet care se dedică cazurilor nobile.Copiii şi bătrânii pe care îi vedeţi cerşind(cei care o fac de nevoie,nu împinşi în faţă de şmecheri) ar putea să stea în adăposturi,construite din banii adunaţi de pensionarii voluntari, bani care îi adună în prezent pentru ridicarea de biserici printre blocuri.De cele mai multe ori,pentru fiul unui preot ,care nu are parohie.Şi aşa s-a umplut România de parohii sărace,cu câteva blocuri,şi biserici construite pe terenuri de sport şi locuri de joacă.Nu spun că nu sunt excepţii;chiar şi în urbea noastră avem preoţi care gândesc altfel.Dar florile sunt cam puţine,şi nu e din cauza frigului.
Sergiu Jipa
Iubeste-ti aproapele asa cum te iubesti pe tine!Cei despre care faceai vorbire sunt in faza in care lucreaza la iubirea de sine si,pentru a avea cit mai multa dragoste de oferit,deocamdata isi fac rezerve.Mari,foarte mari!Apoi(in viata de apoi),vor oferi si celor in nevoi din preaplinul bla,bla,bla…Pina atunci,trebuie sa ne gindim si la nevoiile copiilor de preoti.Un gadget,o masinuta,o cazare,o mare,un munte,un implant,un accident la bautura,cu victime ce trebuie despagubite samd.Daca dragoste nu e,nimic nu e!Hai,ca ma duc sa trag un pinguin si dupa,un gangamstyle!
Dar brasoveanca si dansul maturii de la Radauti?Oricum, eu vin cu lambada.