Cultura fălticeneană nu se vinde. Și aflăm asta din statisticile altora, nu din cele făcute de oamenii puși să îngrijească de ea. Când cerem să vedem cum s-a vândut produsul cultural fălticenean, un comunicat de presă ne anunță că vom afla mai încolo, după ce ajunge sub nasul aleșilor. Fără niciun termen, fără nicio altă explicație, semn că omul nu știa cum să ne spună că nu sunt gata și nu știe când vor fi. Nu îl putem acuza de nimic.
Oricum, nu aveam nevoie să văd vreo statistică să-mi dau seama că nu ne-am vândut prea bine moștenirea culturală. Nu voi comenta prea mult ce s-a întamplat: muzee în renovare, campanii electorale, referendum, etc. Și o lipsă de respect. Să vă explic.
Vineri am fost la Centrul Cultural Grigore Vasiliu Birlic, la comemorarea actorului Emil Hossu, un eveniment organizat de Asociația Fălticeni Cultural. Am stat vreo 40 de minute cu paltonul pe mine și fularul strâns, și am înghețat de frig. Sala nu era încălzită corespunzător și, cum oamenii nu au cutezat să vină, nu s-a încălzit natural cu sobe umane.Intrigat de numărul mic de spectatori, am pus întrebări și am aflat de la câțiva temerari că nu este prima oară când se face frigul la evenimentele din sala Casei de Cultură. Oamenii vin, stau puțin, și pleacă acasă să se bage sub plapumă. Sau merg la un vin fiert să scape de răceala culturii fălticenene.
O mână de oameni se chinuie să organizeze evenimente culturale, să îi extragă pe fălticeneni din fața televizoarelor și din cârciumi( unde să se ducă în altă parte !? ), și gazdele îi așteapță cu răceala minții la ușa sălii. Normal că nu se vinde cultura !
Dar nu se vinde de mulți ani și asta nu schimbă cu nimic lucrurile. Din contră, le-a încremenit și le-a oferit motivația să șadă. Explicațíile sunt multe și mărunte: nu există public, tineretul din ziua de astăzi preferă comercialul, lumea se uită prea mult la TV, există o apetență pentru urât,etc. Și așa au capitulat cu gândul că ,în mod normal, orice este cultură ar trebui să se vândă direct de pe raft ca un medicament. Da, este adevărat că în societatea de astăzi totul trebuie să se vândă. Este o competiție și asta nu trebuie să ne sperie. Trebuie să ne motiveze.Dacă ceea ce vedem pe stradă nu este suficient.
Lucrurile trebuie schimbate și fiecare are posibilitatea să se implice. Dacă nu știm cum, cel puțin să îi sprijinim pe cei care știu și vor.
Altfel va trebui să vindem cultura, la Casa de Cultură, de la intrare,cu plapuma.
Sergiu Jipa
