Potrivit Legii 192/2006, modificată de mai multe ori, medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator. Potrivit legii 115/2012, medierea este obligatorie, dacă legea nu prevede altfel, în materie civilă, familie, materie penală şi alte materii.
Totodată, în legile susmenţionate, modificate şi prin alte OUG, se precizează că mediatorul nu are putere de decizie în privinţa conţinutului înţelegerii ( părţile trebuie să ajungă la notariat sau instanţa de judecată pentru ratificarea înţelegerii), părţile au dreptul să-şi aleagă în mod liber mediatorul iar medierea se poate realiza de către unul sau mai mulţi mediatori.
Adică eu, Zoiţa Daniel, dacă constat că vecinul meu îmi încalcă proprietatea şi face gardul pe unde vrea, sunt obligat să-l chem la mediator (nu pot să-l chem în instanţă direct), poate ne înţelegem să-și mute gardul la loc. Şi dacă nu ne înţelegem la mediator? Nu ajung tot la instanţă? Dacă eu merg la un mediator iar vecinul la alt mediator şi cei doi mediatori nu se înţeleg, apelăm la al treilea mediator? Şi dacă avem trei opinii diferite? Sau poate mai multe….
Dacă vecinul vine şi zice că acolo unde a construit gardul, acolo e linia de hotar, iar eu nu sunt de acord cu aceasta, trebuie să mergem la un expert, nu? Să măsoare terenurile, să stabilească o linie de hotar. Cum îl alegem? Cine-l plăteşte? Apelăm la un expert, acesta vine şi măsoară, eu sunt mulţumit dar vecinul, nu. Mergem la alt expert. De data asta vecinul este mulţumit, eu, nu. Ce fac?
Ajung în instanţă, după ce am dat bani pe deplasarea la cabinetul de mediere, zile pierdute şi plata unor experţi.
Şi aici ce credeţi că se va întâmpla? Expertizele extrajudiciare nu sunt valabile decât în măsura în care sunt ratificate de ambele părţi. Şi, potrivit procedurii, trebuie să facem o altă expertiză. Adică alți bani, altă distracție….
Unde e avantajul medierii? Sau să vă întreb ce trebuie să fac eu când mă bate gândul să împart moştenirea după străbunica mea, care a avut doi soţi, unul decedat anterior acesteia şi unul după aceasta, care la rândul lor au avut câte trei copii cu alte soţii, cu străbunica au avut 5 copii, toţi decedaţi în prezent, care au câte 3 copii fiecare, care la rândul lor o parte trăiesc şi o parte sunt decedaţi etc….
Mie, simplu cetăţean, trebuie ca în cadrul procesului de mediere, să mi se explice care este cota mea succesorală, ce voi primi la proces şi care sunt sultele ce trebuie să le achit sau să le primesc. Nu?
Dacă, în cadrul procesului de mediere, se prezintă toţi moştenitorii iar când urmează să semnăm actul, unul din ei nu mai este de acord, ce facem? O luăm de la capăt cu medierea sau plecăm la instanţă?
Dacă semnăm acordul de mediere şi mergem la instanţă la ratificat, iar Onorata Instanţă constatată că este greşit, din diferite motive, iar celelalte părţi refuză să facă actul cum solicită instanţa, mergem din nou la mediere?
Nu pot comenta nimic de faptul că s-a dat o asemenea lege, deoarece „sed lex, dura lex”, dar, din umilul meu punct de vedere, medierea mi se pare o pierdere de timp şi de bani.
Într-un articol viitor voi prezenta care sunt elementele de fapt şi de drept de care trebuie să aveţi grijă când mergeţi la mediere – ar fi de preferat să fiți însoțiți de un absolvent de drept – pentru a nu ajunge în situația, deloc dorită, de a trebui să mergeţi la instanţă şi să încercaţi anularea acordului de mediere.
avocat Daniel Zoiţa
avocat@ziaruldepenet.ro
0744.565.118
Un titlu urat venit din partea unui avocat tanar!
Nu am inteles care e treaba cu cei trei mediatori si cele trei pareri, atata timp cat partile sunt doua vor exista intotdeauna doar doua pareri. Mediatorul mediaza si ajuta partile sa ajunga la o intelegere, mediatorul nu va da niciodata solutii ( cel putin pe tipul de mediere care se practica in Romania ).
Se pot media orice fel de conflicte ( parinti- copii, profesori- elevi, etc ), nu neaparat conflicte civile sau penale aflate sau nu pe rolul instantei.
La mediere partile se pot prezenta insotite de avocat daca asta doresc ( deci nu va faceti griji domnilor avocati, este loc si pentru dumneavoastra in aceasta ecuatie ), dar totodata si biroul de mediator poate incheia un contract de prestari servicii cu un birou de avocatura pentru ca actele de mediere sa fie incheiate cu respectarea tuturor prevederilor legale.
Un act de mediere incheiat sub semnatura privata a partilor, odata ce a fost emis poate fi autentificat de notar sau de instanta ( termen rapid ).
Medierea este foarte bine aplicata in toate tarile civilizate, probabil la noi va dura ceva pana gandirea si comportamentul dobandite in secole de existenta in spatiul Carpato- Danubiano- Pontic vor suferi unele schimbari.
Va atragem atentia asupra faptului ca legea 192/2006 cu modificarile si completarile ulterioare face referire la OBLIGATIVITATEA justitiabililor de a se INFORMA DESPRE AVANTAJELE MEDIERII, nicidecum nu ii obliga sa mearga la mediere.
Procesul verbal/ certificatul de informare despre avantajele medierii se elibereaza gratuit.
Participarea la mediere este voluntara si se intampla daca justitiabilii considera ca ii avantajeaza.
Mai mult decat atat, medierea are o multime de avantaje pentru partile aflate in conflict, printre care enumeram:
– nu se platesc taxe de timbru, deci sunt costuri mai mici pentru justitiabili.Daca s-a platit deja taxa de timbru, dupa incheierea acordului de mediere, partea interesata va solicita instantei restituirea acesteia;
-rapiditatea ajungerii la o solutie(in instanta de judecata procesele dureaza ani de zile, pe cand prin mediere, partile pot ajunge la o intelegere intr-un interval foarte scurt, de la 1-2 zile pana la maxim 3 luni de zile);
– solutia apartine in exclusivitate partilor, sarcina mediatorului fiind cea de a ajuta partile sa comunice intr-un mod constructiv, medierea fiind o negociere asistata de catre mediator. In plus, partile pot fi insotite de catre avocati;
-confidentialitatea medierii (procesele in instanta sunt publice, pe cand la sedintele de mediere participa doar mediatorul, partile si avocatii, daca e cazul, si toata lumea semneaza un acord de confidentialitate, astfel incat tot ce se discuta in acel birou ramane acolo);
-intrucat solutia este a partilor si nu este o solutie impusa de altcineva, sunt sanse foarte mari ca acestea sa ajunga la o intelegere si toata lumea sa fie multumita;
– medierea poate fi programata in functie de disponibilitatea partilor, nu ca la instanta de judecata unde esti obligat sa fii prezent la o anumita ora si o anumita zi.
– instanta de judecata ia act de acordul de mediere dintre parti si o transpune in hotarare, care se da in camera de consiliu si constituie titlu executoriu, astfel procesul nu se prelungeste nejustificat.
Medierea reprezinta un AVANTAJ SI PENTRU AVOCATI pentru ca :
-un verdict negativ in instanta poate insemna pierderea unor clienti si potentiali clienti, pe cand, in mediere, nici un caz nu poate fi pierdut. Un succes in mediere, rapid si mai ieftin pentru client, inseamna pastrarea unui client care poate aduce noi clienti.
– la mediere, onorariul avocatului poate fi mai mare decat in instanta, negocierea facandu-se in functie de raportul costuri in instanta/sanse de castig/ durata unui proces, pentru tot ciclul procesual si chiar si pentru executarea unei hotarari judecatoresti.
Referitor la cauzele succesorale, daca acordul de mediere se refera la o cauza succesorala si a intervenit inainte de eliberarea certificatului de mostenitor, competenta apartine notarului public, conform legii.
Cererea adresata instantei, privind pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor rezultata din acordul de mediere, ESTE SCUTITA DE PLATA TAXEI JUDICIARE DE TIMBRU, cu exceptia cazurilor in care acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, a altor drepturi reale, partaje si cauze succesorale.
Stimati prieteni. Referitor la comentarii, am impresia ca sunt scrise chiar de mediatori care incerca sa-si faca reclama si pentru asta ar trebui sa contacteze administratorul forumului deoarece exista o sectiune separata pentru asa ceva. In al doilea rand, multumesc de comentarii, dar sincer ma asteptam la raspunsuri la obiect, vis a vis de problemele ridicate de mine in articol, nu la aspecte teoretice ale medierii. Si aveti dreptate, in general, intr-un litigiu civil sunt doua parti. Reclamantul si paratul. Intervenientul in nume propriu sau in interesul unei parti, intervenientul fortat, chematul in garantie sau Ministerul Public in anumite cazuri nu pot fi numite parti. Asa o fi oare?
Multumim pentru sugestie…cat despre obiectivitate, acelasi lucru il asteptam si noi de la dumneavoastra…despre parti…, era culmea sa nu stiti care pot fi partile intr-un proces, se invata la facultate. Succes! :))
Avocatii nu sunt si nici nu pot obiectivi deoarece clientii au intotdeauna dreptate.