Poveştile pǎsǎrilor mele fǎrǎ colivie (5)
Dǎnuţ APETRI
Povestea despǎrţirii, în silabe, de o femeie
Mǎ voi întoarce atunci când, întâlnindu-mǎ cu tine, m-aş putea despǎrţi liniştit şi fǎrǎ regrete, fǎrǎ sǎ împart averi, copii,iubiri uitate sau nimicuri, fǎrǎ despǎrţirea noastrǎ de noi şi de toţi cei care ne iubesc.
Silabele care ne despart nu existǎ, de fapt. Ele aparţin celor care ne pǎzesc intrǎrile, ieşirile, dedesubturile sau nimicurile.
Femeie, povestea noastrǎ de iubire poate fi împǎrţitǎ în silabe?
Povestea unui plic cu destin închis
N-am câştigat niciun ban, nicio maşinǎ, niciodatǎ.
De fiecare datǎ, dând cu zarul, aveam zero-zero. Şi, cu toate astea, mǎ bucuram de plǎcerea jocului.
Am cumpǎrat însǎ, odatǎ, un loz care n-a vrut cu niciun chip sǎ fie rupt. M-am chinuit mult şi, la un moment dat, supǎrat, l-am aruncat.
Acum, cred cǎ lozul acela aleargǎ în plic, dupǎ mine, visând sǎ-l desfac şi sǎ-l transform într-o împlinire…
