Muzeul de Arta Ion Irimescu din Fălticeni organizează sâmbătă 13 iulie ora 12, în sala Pictor Aurel Băeşu, a 14-a ediţie a simpozionului “Sub semnul Lovineştilor”. Cu acest prilej vor prezenta materiale informative doamna profesoară Eleonora Bulboacă, doamna dr. Roxana Cristian, domnul profesor Theodor Gheondea, scriitorul Eugen Dimitriu si dr. Vasile V. Popa.
Tot cu acest prilej vor fi lansate cărţile: ”Oameni şi locuri din Fălticeni” de Vasile Ghe. Popa şi cartea de poezii: “Scrisori către soare” a poetei şi traducătoarei Lucreţia Andriu.
Cartea ”Oameni şi locuri din Fălticeni” de Vasile Ghe. Popa prezintă evocări ale unor locuri şi celebrităţi ale oraşului. Se remarcă mai ales “Uliţa Rădăşenilor” unde au locuit personalităţi de avengură precum: Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Aurel Băeşu, Nicolae Labiş şi însuşi maestrul Ion Irimescu, care au adus oraşului şi uliţei o binemeritată celebritate. Însuşi autorul V Ghe Popa a locuit aproape 20 de ani la numărul 60, urcând “per pedes” uliţa cu sentimentul că traversa un spaţiu sacru. Solicitat să vorbească despre fenomenul “uliţa Rădăşenilor” profesorul o făcea cu o mândrie şi o firească competenţă. Pe lângă capitolul “uliţa Rădăşenilor” descoperim în carte şi amintirile învăţătorului Nicolae Ţibulcă despre copiii lui Sadoveanu cu care se juca acesta, evocări despre Eugen şi Octav Lovinescu, despre Sadoveanu şi ţăranii de pe melegurile fălticenene, Întâlnire cu Anton Holban şi amintiri despre şcoala de altădată. Un număr însemnat de pagini, autorul îl dedică poetei Lucreţia Andriu, ca un început de reabilitare şi recunoaştere a valorii artistice a acesteia.
Cartea ”Oameni şi locuri din Fălticeni” s-a născut prin grija fiului autorului dr. Vasile V. Popa în colaborare cu prietenul şi colaboratorul lui V. Ghe. Popa, scriitorul Eugen Dimitriu.
Volumul “Scrisori către soare” a poetei Lucreţia Andriu este structurat în trei părţi. În prima parte sunt prezentate poemele autoarei în limba romănă, în partea a doua remarcăm câteva poeme în limba franceză şi în partea a treia sunt redate traduceri din E.A. Poe, R.M. Rilke, W. Shakespeare. Întâlnirea poetei cu Vasile Lovinescu şi prin el cu opera tradiţională a lui Réne Guénon, o detaşează de viaţa activă îndrumând-o în una contemplativă care va da sfârşitului ei o aură de detaşare şi seninătate, o împăcare cu lumea şi cu Dumnezeu.
Lucretia Andriu
S-a născut la 30 iulie 1913. Fiind cea mai mare dintre cei trei copii ai avocatului Vasile Andriu. Primeşte o educaţie excelentă atât în familie cât şi la Pensionul “Notre Dame” din Iaşi. Excelează la limbile franceză şi engleză, stăpânea pianul, matematica şi logica.
Trăieşte o perioadă la Craiova unde va face parte din Cenaclul Elenei Farago, ocazie cu care îi va cunoaşte pe Petre Pandrea şi N. Bals , de asemenea va ţine legătura cu numeroşi scriitori cum ar fi: Dan Botta, Barbu Solacolu, Cicerone Teodorescu, R. Vulpescu etc.
Primele poezii le va publica în revista “Ramuri”, însă majoritatea poeziilor sale vor rămâne, din păcate, la stadiul de manuscris. Se remarcă deosebit de activ prin traduceri din mari poeţi ai lumii(E.A. Poe, S., Mallarme, P. Vallery, R.M. Rilke, W. Shakespeare), precum şi prin traducerea operei unor poeţi români în limba franceză. Prin intermediul lui Vasile Lovinescu face cunoştinţă cu opera tradiţională a lui Réne Guénon.
O boală necruţătoare de plămâni o va determina pe Lucreţia Andriu să-şi petreacă ultimii ani din viaţă mai mult prin spitale şi sanatorii, aceasta stingându-se din viaţă la vârsta de 50 de ani.
Simpozionul se va finaliza cu recitalul muzical susţinut de tenorul Florin Ormenişan.
Florin Ormenişan
Povestea muzicală a tenorului liric Florin Ormenişan începe în copilărie, când îşi asculta tatăl cântând la biserica din Alba Iulia, oraşul copilăriei.
La 15 ani, Florin Ormenişan se înscrie la singura şcoală de muzică din acea vreme, Seminarul Teologic Ortodox din Alba Iulia.
În anul IV de Conservator ajunge în Statele Unite, la Indiana University, unde studiază canto cu una dintre cele mai mari soprane, Virginia Zeani. După ce îşi ia masteratul, interpretează două roluri principale la Indiana Opera, Contele Almaviva din „Bărbierul din Sevilla“ şi Don Octavio din „Don Giovanni“.
Câştigă concursul „Metropolitan“ şi continuă pregătirea la New York cu pianişti şi dirijori celebri. Este selectat în finalele concursului „Placido Domingo“ de la Paris din 2007, unde îl întâlneşte pe directorul Operei vieneze, Ioan Holender. Acesta îi oferă un contract de un an la celebra Wiener Staatsoper, unde îi oferă printre altele, rolul lui Fenton din „Falstaff“.
Teodora MOROŞANU
Ziarul de pe Net
