de Alexa Paşcu
Cu puţin timp în urmă, în ţinutul Germisarei, deosebit de bogat în frumuseţe şi istorie, mai exact în oraşul Geoagiu, judeţul Hunedoara, a avut loc cea de a III-a ediţie a Festivalului Naţional de Poezie „Ion Budai Deleanu”, organizatori fiind: Cenaclul Literar „Ion Budai Deleanu ” în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local al oraşului Geoagiu, Liga Scriitorilor din România- filiala Hunedoara, Colegiul Tehnic Agricol „ Alexandru Borza” din Geoagiu şi Asociaţia Florema Design din Orăştie. Coordonatorul festivalului a fost, ca şi la ediţiile anterioare, tânărul şi inimosul poet Claudiu-Nicolae Şimonaţi din Geoagiu.La concurs au avut dreptul să participe poeţi din toată ţara ( cu excepţia celor din judeţul Hunedoara ), membri sau nu ai Uniunii Scriitorilor din România sau ai Ligii Scriitorilor din România, fiecare concurent având posibilitatea să trimită trei poezii, din care una să aibă ca temă Aurel Vlaicu, iar celelalte cu temă liberă; condiţia fiind ca poeziile trimise să nu fi fost publicate până la data de 24.08.2013 (festivalul desfăşurându-se în perioada 23-25 august a.c.).
Pentru trimiterea lucrărilor participanţii au avut la dispoziţie perioada 01.02 – 01.07.2013, timp arhisuficient, după care, în urma jurizării, căştigătorii aveau să fie anunţaţi telefonic şi prin e-mail. Acest lucru s-a întâmplat şi cu semnatarul acestor rânduri, cam pe la jumătatea lunii iulie a.c., când dl Caludiu-Nicolae Şimonaţi mi-a dat telefon să – mi dea vestea că am luat premiul al II-lea la Festivalul de Poezie „ Ion Budai Deleanu”, ediţia a III-a. Merită consemnată aici, pe scurt, discuţia dintre noi, pentru faza ei hazlie, legată de prenumele meu Alexa. Aşadar, mă sună pe telefonul mobil dl Claudiu Şimonaţi: „Alo!” Imediat ce eu am răspuns „Da”, făcând o scurtă pauză, el, fără să mai aştepte să mai zic ceva, continuă: „ Dna Alexa Paşcu, vreau să vă felicit şi să vă dau vestea bună că aţi luat premiul al doilea la concurs.Vă rog să-mi spuneţi dacă puteţi veni la festivitatea de premiere din 23-25 august”.Îi răspund repede, emoţionat:„Vă mulţumesc pentru vestea bună!Vin, cum să nu? Apoi, alo!,zic eu râzând, dle Şimonaţi, eu sunt Alexa Paşcu, sunt bărbat în toată regula, nu femeie”. La care el, cu vorba-i ardelenească, răspunde: „ No, bată-vă să vă bată!, iote că sânteţi bărbat, na. No, păi, nu-i bai,cred, m-o derutat numele, bată-l să-l bată!” „ Nu-i bai, am mai păţit-o şi cu alţii, nu numai la telefon, ci şi în scris, zic eu. Asta e, trag consecinţele, dacă am un prenume pe care îl au şi fetele”. „ No, asta e; bine că mi-aţi spus, zice el.” „Vreau să vin la festivitate, cu siguranţă, dar, legat de asta, o să vă mai sun într-una din zilelele următoare, după ce voi stabili exact cu ce şi când vin ”, am continuat eu. „ No, bine, ţînem legătura, că doar este mai bine de-o lună de zîle până atunci. La revedere”.„La revedere”, i-am răspuns eu fericit, şi am închis telefonul.
În sfârşit, zilele au trecut una după alta, nu fără oarecare aşteptare şi emoţie şi, joi seara, pe data de 22 august a.c., m-am urcat în trenul Iaşi- Timişoara, urmând să cobor la Orăştie, iar de acolo să ajung la Geoagiu cu o maşină ce avea să fie pusă la dispoziţie de către organizatori. După o noapte lungă, fără prea mult somn, în dimineaţa zilei de 23 august, înainte de a ajunge în micuţa gară din Orăştie, aveam să surprind şi să fotografiez, din tren, un răsărit de soare şi aveam să trec printr-un val de ceaţă lăptoasă, care îmbrăţişa pământul cu toate ale sale.
Odată ajuns în gară, imediat am fost preluat de un taxi, trimis de Claudiu Şimonaţi, şi dus la Geoagiu. Eram printre primii sosiţi la festival.Claudiu, aşa o să-i zic de-aici încolo, deoarece din prima clipă aveam să devenim şi să rămânem buni prieteni, mă aştepta zâmbitor în capătul străduţei care duce spre căminul Colegiului Tehnic Agricol „Alexandru Borza”, unde ar fi trebuit să fim cazaţi, conform programului iniţial, şi spre Tabăra maghiară, unde am fost cazaţi până la urmă. Aceasta s-a întâmplat deoarece la căminul Colegiului Tehnic Agricol au trebuit să fie cazaţi participanţii la Tabără de chimie, care s-a suprapus peste festivalul nostru de poezie.A fost o chestiune de ultim moment,organizatorii neavând altă soluţie de rezolvare mai bună. Claudiu abia coborâse dintr-un „Mercedes-ultimul răcnet”, pe care îl lăsase undeva mai în urmă, lângă un gard. Îmi ieşi în întâmpinare şi mă strânse puternic în braţe, ca şi cum ne-am fi ştiut de-o viaţă. În timp ce-mi luă din mână unul din bagaje, rugă pe cineva să-i ducă „Mercedesul” undeva în curte, că el avea treabă cu oaspeţii de-acum.( Pentru curioşi, „Mercedesul-ultimul răcnet” era o bicicletă ).
În drum spre cazare, dar şi după, cât am stat de vorbă, Claudiu mi-a mărturisit că este nespus de bucuros pentru faptul că noi, cei care ne aflăm destul de departe, am hotârât să venim la festivitatea de premiere, dar şi că este extrem de dezamăgit pentru unii care, din motive puerile, au anunţat, în ultimul moment, că nu vin, chiar şi cel care a luat marele premiu.Cum s-ar zice, unii, după ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au dat bir cu fugiţii, ceea ce este o lipsă de respect, atât faţă de organizatori şi faţă de juriu, cât şi faţă de tine însuţi, consider eu.La unii, probabil, primează partea bănească şi nu valoarea în sine a premiului, ceea ce nu este chiar atât de bine. Printre altele, Claudiu mi-a povestit şi despre greutăţile întâmpinate în organizarea Festivalului de Poezie „ Ion Budai Deleanu”, atât despre cele legate de criză, cât şi despre altele, pe care nu vreau să le mai prezint, dar şi despre faptul că dacă n-ar fi avut alături câţiva oameni, despre care vom vorbi ceva mai târziu, i-ar fi venit şi mai greu să ducă treaba la bun sfârşit. I-am împărtăşit, deopotrivă, şi bucuria şi supărarea. Atunci mi-a venit în minte ceea ce scria Aurel Vlaicu despre răutăţile omeneşti, într-un articol din revista Flacăra, la 29 octombrie 1911, lucruri pe care aveam să le spun şi pe scenă, cu ocazia primirii premiului; citez: „Eu, deşi am izbutit să mă ridic până la o mie de metri cu aparatul meu, mărturisesc că niciodată n-am coborât acoperit de eter…cu ochii plini de praf de stele, pe ghete cu puf de planetă sau pe haine cu păr de cometă. Şi nici Calea Lactee nu mi-a stropit niciodată bluza cu laptele care-o pavează. În schimb, au încercat de-atâtea ori să mă stropească alţii cu noroiul pământean al răutăţilor”. Câtă dreptate avea!
Cu siguranţă că şi Claudiu a trecut prin destule momente de cumpănă, dar, cu toate impedimentele, până la urmă, Festivalul de Poezie „ Ion Budai Deleanu”de la Geoagiu avea să fie o reuşită.
În fine, prima zi din program s-a derulat sub semnul aşteptării, primirii şi cazării invitaţilor, cât şi al cunoaşterii şi legării de prietenii între aceştia. Nerăbdător,Claudiu ţinea legătura prin telefon cu fiecare grup, întrebând pe unde se află şi la ce oră preconizează să ajungă la Geoagiu.Treptat-treptat, până la prânz, sosiseră oaspeţi din aproape toate colţurile ţării: Mariana Kabbout Eftemie din Galați, Alexa Paşcu din Fălticeni, Ion Maria şi Lucian Bulătan, împreună cu soţia, din Craiova, George Voica şi Teodor Constantin Tăutu din Râmnicu Vâlcea. Apoi, în timp ce grupul primilor veniţi se înfrupta din faimoasele plăcinte ardeleneşti, a sosit şi delegaţia clujeană, fiind formată din Al.Florin Ţene – preşedintele LSR, Antonia Bodea – preşedinta Cenaclului „Artur Silvestri“, poeţii Titina Nica Ţene şi Ioan Cărăşel, artistul plastic Lazăr Morcan şi prozatoarea Voichiţa Pălăcean-Vereş, purtătoarea de cuvânt a LSR, fiind însoţită de dl. Peter Vereş.
În sprijinul lui Claudiu-Nicolae Şimonaţi, cel care a avut inspirata idee de a avea un festival de poezie la Geoagiu, au venit: Aurel Dîncşorean – consilier local, Maria Diana Cimpoieşu – secretara oraşului, Marin Fegher, responsabil la Casa de Cultură „Ion Budai-Deleanu“ Geoagiu şi, nu în ultimul rând, inimosul şi talentatul Ion Velica – preşedintele Filialei Hunedoara a LSR, care venit de la Petroşani.
După-amiază, invitaţii au avut posibilitatea să viziteze două monumente istorice, aflate în imediata apropiere a locului de cazare, Biserica Reformată şi Capela Romanică (Rotonda). Biserica Reformată are ca datare secolele XVII-XVIII, la intrarea căreia pot fi admirate două sculpturi funerare romane reprezentând doi lei. În zidurile acestei biserici sunt incorporate mai multe monumente funerare romane,dar şi mormite din perioada renascentistă.
Capela Romanică (Rotonda), monument istoric cu datare secolele XI-XII, este considerată o raritate în cadrul arhitecturii romanice din Transilvania, pentru planul circular şi materilalele de construcţie folosite: cărămidă romană refolosită şi foarte puţină piatră de râu. De fapt, aceasta este singura rotondă din ţară care mai este în picioare şi poate fi vizitată.Deşi este cea mai veche biserică ardeleană construită în plan circular, în literatura de specialitate sunt foarte puţine referiri la acest monument de cult.
Ca ghid pentru vizitarea acestor monumente istorice l-am avut pe domnul Aurel Dîncşorean, consilier local, care a ţinut în faţa oaspeţilor o adevărată lecţie de istorie universală.
Programul zilei de vineri,23 august, a continuat cu cina, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, fiind pigmentată cu glume şi cântece de voie bună.Atmosfera s-a destins şi mai mult când au apărut lăutarii lui Claudiu, dar şi când şi-a dat drumul la cântec şi momente vesele Ion Velica. Puţin obosiţi, dar bine dispuşi, spre miezul nopţii,rand pe rand, oaspeţii au mers să se odihnească.
A doua zi, sâmbătă 24 august, după micul dejun, programul a continuat cu deplasarea
oaspeţilor la Casa Memorială „ Ion Budai Deleanu” din Cigmău, unde s-a depus o coroană de flori din partea organizatorilor şi s-a discutat despre activitatea ilustrului reprezentant al Şcolii Ardelene. Şi de această dată s-a auzit vocea lui Aurel Dîncşorean. Domnia sa ne-a vorbit despre clădirea ridicată pe locul unde odinioară a fost casa părintească a lui Ion Budai Deleanu, despre eforturile pe care le fac edilii pentru ca aceasta să capete, cât mai curând, statutul de casă de cultură,unde să aibă loc activitaţi ale cenaclurilor literare, expoziţii de pictură, serbări şcolare ş.a. Pentru realizarea acestei dorinţe, desigur, mai sunt multe de făcut, dar merită efortul.
După ce am părăsit Casa Memorială „Ion Budai Deleanu” ne-am deplasat să vizităm
Drumul Roman, care are ca datare secolele II-III.Rolul acestui drum, pavat cu dale poligonale, era de a face legătura cu Castrul de la Cigmău. Din acest drum mai există în prezent doar o porţiune în lungime de 165 m, în unele locuri având o adâncime de 70 cm, fiind prevăzut cu rigole pentru scurgerea apelor pluviale.
Castrul de la Cigmău a fost construit odată cu Drumul Roman. Se află în zona numită de localnici Cetatea Urieşilor, deasupra Luncii Mureşului, pe malul drept al râului.Castrul roman străjuia accesul spre zona auriferă Apulum şi Albunus Maior şi supraveghea drumul imperial care ducea către Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Micia către Apulum,aci fiind cantonată Legiunea a XIII-a Gemina.
Se spune că aici ar exista şi o aşezare fortificată din perioada dacică. Rămâne ca arheologii să o scoată la lumină.Toate aceste lucruri, despre Drumul şi Castrul Roman, aveam să le aflăm tot de la dl Aurel Dîncşorean, un ghid adevărat.
Respectând programul zilei, următoarea etapă a pelerinajului cultural a fost la Binţinţi, satul care astăzi poartă numele lui Aurel Vlaicu, pentru a vizitat monumentul şi Muzeul „ Aurel Vlaicu”. Casa natală nu a putut fi vizitată deoarece, după moartea nepoatei de frate a lui Aurel Vlaicu, nu a mai fost permis accesul publicului.
După ce ne-am fotografiat lângă bustul lui Aurel Vlaicu, amplasat în faţa Casei Memoriale, lucrare realizată în bronz de către Dumitru Bârlan în 1933, am vizitat muzeul, ascultând explicaţiile custodelui, care ne-a prezentat exponatele şi ne-a povestit câte ceva despre viaţa şi activitatea lui Aurel Vlaicu.
Precizez că localitatea se afla în plină pregătire, în data de 13 septembrie 2013 urmând să aibă loc comemeorarea a 100 de ani de la tragicul sfârşit al celui care, în ziua de 17 iunie 1910, avea să se ridice de la pământ cu primul său aparat de zbor „Vlaicu I ”, reuşind cel dintâi zbor cu motor.
Odată încheiată şi această vizită, ne-am întors la Geoagiu pentru a lua masa de prânz. Etapa cu vizitarea Termelor Romane din Staţiunea Geoagiu-Băi, deşi prevăzută în program, a fost sărită, din cauza ploii care a venit pe intervalul orar 12,30- 15,00, repetând figura din prima zi când la fel a plouat.
Imediat ce am servit masa de prânz am avut un scurt răgaz pentru odihnă şi pregătire, după care ne-am deplasat la Casa de Cultură, timpul rămas fiind închinat cu totul poeziei.Cu alte cuvinte, Festivalul Naţional de Poezie „Ion Budai Deleanu” a intrat în linie dreaptă.
Manifestările de la Casa de Cultură „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu s-au deschis cu o expoziţie de pictură, unde au expus lucrări cu diverse teme următorii: pictorul Mircea Zdrenghea din Orăştie care a prezentat o serie peisaje foarte frumos realizate, pictorul craiovean Lucian Bulătan, care a încântat ochiul cu câteva naturi moarte pline de culoare,şi tânăra şi extrem de talentata pictoriţă, de numai 16 ani, Iulia Patricia Igna din Geoagiu, care a prezentat publicului câteva lucrări grafice şi portrete pline de culoare.
Concomitent cu expoziţia de pictură, scriitorul Stejărel Ionescu din Deva şi-a prezentat câteva volume de poezie.
La ora 17,30 a debutat spectacolul organizat pe scena din sala mare a Casei de Cultură din Geoagiu, avându-l ca maestru de ceremonii pe tânărul Octav Cişmaşu, cel care a fost în mijlocul oaspeţilor şi în prima seară.
După ce poetul Claudiu – Nicolae Şimonaţi, coordonatorul festivalului, a adresat oaspeţilor şi publicului cuvântul de bun-venit, a urmat scriitorul Ion Velica, preşedintele Filialei Hunedoara a LSR , care a vorbit despre eforturile făcute de organizatori pentru ca festivalul de poezie, ajuns la a III- a ediţie, să poată avea loc, spunând, printre altele, că şi pe aceste meleaguri minunate, ca şi pe Valea Jiului sau în marile centre culturale ale ţării, poezia este mereu acasă.
Despre propăşirea prin cultură a vorbit, imediat după Ion Velica, Al.Florin Ţene, care a şi recitat poemul de suflet, de o deosebită sensibilitate, Glorie Limbii Române, provocând o vie emoţie asitenţei.
A urmat apoi Gheorghe Pitarca, din Orăştie, care a vorbit despre cea mai recentă carte a sa, Poveste cu final dulce, după care localnica Doina Mija Păstârnac a recitat şi a cântat, în manieră originală, câteva creaţii proprii,doine.
Mărturisesc că o vie emoţie mi-a produs cântecul doinit, în care se amintea de Bucovina şi Ardeal.Atunci m-am gândit la Eminescu, la ceea ce spunea el despre Bucovina şi Ardeal,că nicăieri inima nu bate mai tare ca în aceste două locuri.
A urcat apoi pe scena festivalului tânărul Teodor Constantin Tăutu din Râmnicu Vâlcea,de numai 13 ani, care a recitat două poezii, dovedind un real talent, semn că pepiniera poeţilor este bună în locul de unde vine.
Încet-încet, emoţiile au început să crească, punctul următor din program fiind festivitatea de premiere din cadrul Festivalului Naţional de Poezie „ Ion Budai Deleanu”, ediţia a III- a.
Ioan Velica, preşedintele Filialei Hunedoara a LSR, a oferit Mariei Cimpoieşu, secretarul oraşului Ceoagiu, un Vitraliu de Petroşani, iar lui Al. Florin Ţene i-a conferit Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur – ordin minier instituit în oraşul Vulcan.
Acelaşi animator cultural i-a înmânat Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur şi lui Claudiu Şimonaţi.
Din partea Comitetului Ligii Scriitorilor din România, preşedintele AL. Florin Ţene, a acordat Diploma Specială a LSR dlui Aurel Dîncşorean; Diploma „Agora Literară” pentru Oana Mihai din Bucureşti; Diploma Specială a LSR, acordată lui Ioan Vălean, primarului oraşului Geoagiu; Diploma Specială a LSR, acoradată Mariei Cimpoieşu, secretarul primăriei; Diploma de Excelenţă, acordată poetului Caludiu-Nicolae Şimonaţi, care a scos recent de sub tipar volumul „Chimie în două versuri”, la editura clujeană „Napoca Nova”.
Al. Florin Ţene a oferit apoi Trofeul „Muza” lui Ioan Velica şi lui Caludiu-Nicolae Şimonaţi, în semn de recunoştinţă pentru activitatea desfăşurată, atât în domeniul scrisului cât şi în cel al acţiunilor culturale desfăşurate pe plaiurile natale.
Din partea corordonatorului festivalului Claudiu – Nicolae Şimonaţi, au primit Diploma de Excelenţă scriitorii şi artiştii plastici: Antonia Bodea, Lucian Bulătan, Ioan Cărăşel, Iulia Patricia Igna, Lazăr Morcan, Voichiţa Pălăcean-Vereş, Gheorghe Pitarca, Dumitru Tâlvescu, Ion Velica şi Mircea Zdrenghea.
După aceste momente s-a ajuns la punctual culminant al după-amiezii: Gala Laureaţilor Festivalului; lista de laureaţi ai festivalului reunind nume ale celor două secţiuni: volume de poezie apărute în 2012 şi poeme premiate.
La secţiunea Volume de versuri s-au acordat următoarele premii: Premiul I-Vânătorul de cerbi,Cgeorge Voica; Premiul II- Călcâiul vulnerabil al mării, Al.Florin Ţene; Premiul III-Un strop de veşnicie, Titina Nica Ţene; Premiul Cenaclului Literar „Ion Budai Deleanu ” din Geoagiu- Blue in Vitro, Daniela Voicu din Constanţa.
La secţiunea Poezie au fost acordate următoarele premii: Marele Premiu- Dorel Mihai Gaftoneanu, Botoşani; Premiul I- Petru Ioan Gârda, Cluj-Napoca; Premiul II- Alexa Paşcu, Fălticeni, jud.Suceava; Premiul III-Ion Maria, Craiova; Menţiune-Mariana Eftime Kabbout,Galaţi; menţiune-Emanuel Ştefănescu, Câmpulung Muscel; Premiul acordat de LSR-Oana Mihai, Bucureşti; Premiul Casei de Cultură „Ion Budaiu Deleanu ” din Geoagiu- Elena Mateica, Cugir; Premiul Special „Traian Mihaiu”-Diana Marin, Braşov.
Premianţilor le-au fost oferite trofee, diplome şi premii constând în tablouri şi cărţi. Deşi timpul ne presa, în semn de respect faţă de public, o parte dintre laureaţi, printre care Mariana Eftime Kabbout, Ion Maria şi Alexa Paşcu, am avut posibilitatea să spunem, nu fără emoţii, câteva cuvinte despre festival şi să recităm din creaţiile proprii, primind aplauzele cuvenite.
După Gala Laureaţilor spectacolul a continuat cu desfăşurarea în forţă a tinerilor artişti din Geoagiu. Mai întâi a cântat Mădălina Glonţ, elevă în clasa a IX-a, care a interpretat două piese pop aflate în topurile internaţionale, după care a urmat Ansamblul Folcloric „Germisara” al Casei de Cultură „ Ion Budai Deleanu” din Geoagiu, care a prezentat un buchet de dansuri, având la conducere pe Giani Vlad, recent întors de la un concurs internaţional, unde a fost premiat.
A venit apoi rândul soliştilor adolescenţi Olguţa Istici şi Răzvan Furdui, dar şi al lui Mihai Feche( cel care, la doar 20 de ani, este director al Casei de Cultură ), care au impresionat publicul cu vocile lor frumoase,dar şi cu repertoriul ales.
Spectacolul de la Casa de Cultură „ Ion Budai Deleanu”din Geoagiu avea să se încheie cu o reprezentaţie de excepţie, când a urcat pe scena Preşedinta Crucii Roşii Rome- alias Ion Velica- cel care ne distrase şi cu o seară înainte, care a oferit un deosebit moment umoristic, împletind replicile satirice cu muzică şi dans.
Un alt moment de bucurie şi emoţie pentru subsemnatul a fost acela de la finalul spectacolului, când aveam să mă revăd cu fostul profesor şi director al Liceului Agricol din Fălticeni, fost director al Liceului Tehnic Agricol din Geoagiu, acum veritabil pensionar,dl Stelian Puşcaşu.Vestea că se află în sală mi-a dat-o prietenul Claudiu Şimonaţi.
În sfârşit, programul de sâmbătă s-a încheiat cu cina festivă organizată la Hotelul „Ceres” din Staţiunea Geoagiu -Băi, unde, alături de invitaţi, s-au regăsit şi cei mai inimoşi localnici care, prin eforturile lor, au contribuit la buna desfăşurare a festivalului. Sigur că după cina festivă, întorşi la locul de cazare, discuţiile prietenşti au continuat, lungindu-se până spre miezul nopţii, când am plecat pe rând la odihnă, deoarece unii dintre noi aveau să plece spre casă destul de dimineaţă.Pe ultima sută de metri,în acea noapte, aveam să mai câştig un „ premiu ”: Lucian Bulătan mi-a făcut portretul, fapt pentru care îi mulţumesc şi cu această ocazie.
Duminică dimineaţă, după micul dejun, a avut loc şi încheierea oficială a festivalului. Mulţumind organizatorilor pentru toate, rând pe rand, oaspeţii şi-au luat la revedere de la gazde şi de la prietenii din ţară, având în minte şi în suflet frumoasele clipe petrecute împreună.Cu toţii am plecat spre casă deja cu gândul la următoarea ediţie a Festivalului Naţional de Poezie „Ion Budai Deleanu”, care se va desfăşura în luna august 2014.
Ca o concluzie la final, la Geoagiu actul cultural există şi rezistă; Festivalul Naţional de Poezie „Ion Budai Deleanu”, ediţia a III- a, a fost o reuşită.Că putea fi şi mai bine? Cu siguranţă! Însă, scopul principal este ca acest festival de poezie să aibă continuitate, să nu se oprească prea repede. De aceea adresez rugămintea organizatorilor, oricare ar fi ei, să fie din toate punctele de vedere alături de tânărul şi inimosul poet Claudiu-Nicolae Şimonaţi, pentru că merită!
Notă: Fotografiile au fost realizate de către autorul acestui material.
