Poveştile pǎsǎrilor mele fǎrǎ colivie (25)
Dǎnuţ APETRI
Povestea dormitului degeaba
Stau treaz şi dorm. Neuronii mei nu mai fac diferenţǎ între zi şi noapte. Dorm şi sunt treaz. Aici cred cǎ e vorba de antineuronii mei, care nu pot aţipi din cauza fraţilor vitregi.
Visez, treaz, cǎ mi-e somn. Sau cǎ mi-e linişte. Dormind, visez cǎ sunt treaz ca sǎ preîntâmpin dezastrele.
Câteodatǎ, în vis sau treaz fiind, mi-e somn de somn.
Povestea unui vis în vis
E un vis care începe cu eu
Umil, servitor sau lacheu
Dorindu-mi sǎ fiu ca un zeu
Neştiind însǎ cât e de greu
Sǎ fii zeu.
Povestea scrisului, ca o altfel de viaţǎ
Pustiul e în mine şi îmi aparţine aproape în totalitate. Dupǎ plecare, ceva din pustiul meu va rǎmâne cuiva sau altcuiva. Frumuseţea plecǎrii e sǎ laşi în urmǎ amintiri.
Dar poţi sǎ laşi pustiul ca avere ?
Ziarul de pe Net