Autorul catrenelor prezentate în ediţia trecutǎ (nr.27) a rubricii este Omar Khayyám (în traducerea poetului ieşean George POPA).
În ediţia de faţǎ, am ales sǎ vǎ punem la încercare cu versurile unui avangardist şi suprarealist român, stabilit prin preajma Senei., în care a sfârşit prin a se arunca, într-un târziu.
28. Uneori obişnuiesc sǎ stau în faţa unui felinar şi sǎ fluier
oamenii ieşiţi afarǎ de prin case şi restaurante au vrut sǎ
linşeze câinele care a muşcat sergentul
fireşte cǎ indignarea mea întrecuse orice margine
eram desculţ, şedeam la fereastrǎ şi terminasem tocmai
de citit nişte poeme de un poet
sesto pals
totuşi am ieşit în stradǎ
şi am început sǎ lovesc în oamenii care priveau nepǎsǎtori la
toatǎ întâmplarea asta
erau şi câţiva morţi şi foarte mulţi rǎniţi,
bineînţeles cǎ acasǎ nu mǎ mai puteam întoarce
douǎ automobile cu jandarmi se stabiliserǎ în locuinţa mea şi
mǎ aşteptau
am intrat aşa cum eram, desculţ şi în cǎmaşǎ de noapte,
în prima farmacie pe care am întâlnit-o în drum
oamenii care treceau pe lângǎ noi se uitau foarte miraţi la noi
parcǎ n-ar mai fi vǎzut niciodatǎ un om într-o cǎmaşǎ de noapte
protejând un câine bandajat
eram de altfel hotǎrât sǎ nu mǎ mai întorc niciodatǎ acasǎ
mǎ obişnuisem destul de bine cu noua stare de lucruri
câinele începuse chiar sǎ râdǎ, sǎ dea din coadǎ şi sǎ spunǎ
glume picante
ne-am aşezat apoi pe jos
ne-am jucat în nasturii de la cǎmaşa de noapte
i-a câştigat fireşte el
nu mi-a pǎrut deloc rǎu
am plecat mai departe
am ajuns la marginea oraşului şi afarǎ din oraş la calea feratǎ
în cele din urmǎ am ajuns şi pe câmp şi dincolo de câmp şi de
calea feratǎ
(aici nu mai e niciun om care sǎ ne mai supere)
erau acolo şi o pǎdure şi o bucatǎ verde de cer şi puţinǎ iarbǎ
era şi rǎcoare
ne-am scos cǎmaşa de noapte şi bandajele de câine
am alergat pe iarbǎ
ne-am cǎţǎrat prin pomi
am zburat cu pǎsǎrile din pomi
am ajuns curând şi la bucata verde de cer
bucata verde de cer era plinǎ cu pǎsǎri şi cu îngeri
se fǎcuse şi dimineaţa
se fǎcuse chiar foarte dimineaţǎ
oamenii rǎmaşi jos începurǎ aşa din senin sǎ râdǎ cu hohote
cǎmaşa de noapte era în jurul gâtului
bandajul câinelui era în jurul gâtului
şi m-a mirat foarte mult când oamenii au început sǎ râdǎ
cu hohote
antologie alcǎtuitǎ de
Todirel CǍLUGǍRIŢA
Ziarul de pe Net
