Urmărind lucrările realizate de cavalerii imaginilor duoscopice, am rămas plăcut impresionat de puternica conexiune a acestora cu realizările marilor genii artistice ce i-a zămislit Pământul de-a lungul timpului: DaVinci, Rembrandt, Gogain, Monet, Dali, Picasso, Bouguereau, Renoir, Cezanne, Van Gogh etc. De fapt cred că nu există un artist plastic care să nu fi admirat operele acestor monştri sacri ai picturii universale şi să nu fi încercat măcar vre-o dată să le copie meşteşugul. Şi nu mă refer aici neapărat la reproduceri, – aşa cum se numesc copierile unor astfel de opere – ci la însuşirea unei anumite tehnici sau modalităţi de expunere a subiectului pe pânză. Creatorii operelor cu caracter dualist nu şi-au propus să realizeze reproduceri. Eu nu am găsit în portofoliul niciunuia vre-o asemenea lucrare, ci mai degrabă cel mult lucrări inspirate din operele de mare anvergură a acestor adevăraţi idoli. Mă refer, mai exact, la preluarea unor idei şi tehnici expuse în operele maeştrilor şi trecute apoi printr-un filtru personal pentru a fi transpuse pe pânză, generând indubitabil o operă cu totul nouă şi total diferită de sursa inspiraţională. Iar cei mai prolifici în acest tip de abordare sunt David G. Wilson (Dominica) şi Oleg Şupliak (Ucraina), fiecare având viziunea proprie asupra preluării şi filtrării unor astfel de capodopere. Am să încerc să vă prezint cât mai multe asemenea lucrări, fără a avea pretenţia de a le putea cuprinde pe toate.
Leonardo Da Vinci – Autoportret
Pornind de la autoportretul lui Leonardo Da Vinci, cavalerii imaginilor duoscopice au gândit diverse scene: fie o evocare a propriei persoane în contrapartidă cu marele geniu (aşa cum putem distinge în creaţia lui Oleg Şupliak, „Profetul Oleg”, în care îl vedem pe artist secondat de doi îngeri), fie ca o luptă a două fiare (aşa cum se observă în lucrarea lui Iustinian Ghiţă, „Leonardo Da Vinci”), fie o viziune mai pământie (aşa cum şi l-a imaginat Jósean Figueroa în „Leonardo Telurico”), fie ca o compunere de elemente peisagistice în care se ascunde chipul Giocondei (aşa cum Oleg Şupliak reuşeşte să realizeze o dublă iluzie în „Viziunea de la munte”).
Vincent Willem Van Gogh – autoportret
Autoportretul lui Van Gogh este o bună sursă de inspiraţie. Cu disimularea prin preluarea acestei imagini în creaţiile proprii, cavalerii metamorfozelor din arta plastică încearcă să-i aducă un omagiu marelui artist aşa cum se pricep ei mai bine. Dacă cele două reprezentări ale lui David G. Wilson sunt compuse din juxtapunerea unor elemente preponderent peisagistice, Oleg Şupliak însufleţeşte imaginea prin pitorescul adus de cele două personaje introduse. În plus, lucrarea sa păstrează stilul abordat de Van Gogh, fiind un portret realizat în chiar tehnica utilizată de acest pictor olandez.
Rembrandt Harmenszoon van Rijn
Viziunile asupra lui Rembrandt diferă în funcţie de tabloul ales ca model. Găsim în imaginile dualiste atât preluări după autoportetul său cât şi din acest celebru tablou intitulat „Întoarcerea fiului risipitor”. Oleg Şupliak reuşeşte să le cupleze în aşa fel încât să se întrevadă portretul artistului olandez din redesenarea acestui din urmă tablou. Elena Moscaleva generează o iluzie de tip „upside-down” folosindu-se de „Autoportretul cu Saskia” creând posibilitatea vizionării celor două chipuri doar prin rotirea cu 90 de grade a lucrării sale, iar David G. Wilson utiliează peisajul ca instrument de iluzare.
Per-Inge Isheden şi-a ales o misiune dificilă abordându-l ca subiect pe Pablo Picasso datorită manierei cubiste în care acesta şi-a realizat capodoperele. A fost greu, dar rezultatul este remarcabil, iar dificultatea este demonstrată şi prin unicitatea abordării dualiste în rândul pictorilor ce şi-au însuşit această tehnică de lucru. „My Picasso” demonstrează cu prisosinţă forţa de expresie a acestui artist.
Iată, aşadar, o demonstraţie de virtuozitate artistică a cavalerilor imaginilor duoscopice, realizată în maniera caracteristică, aducând un omagiu specific celor ce au contribuit prin arta lor la cultura universală şi în care şi ei şi-au câştigat un loc binemeritat!
Gabriel TODICĂ
Ziarul de pe Net