Antologia cititorului de poezie (34): Ţepeş-Vodǎ

           Geo BOGZA e autorul “Poemului ultragiant”, aşa cum bine zis-a câştigǎtoarea ediţiei cu numǎrul 33 (aceeaşi cu câştigǎtoarea ediţiei nr.32, drept pentru care o felicitǎm direct din inimǎ !), doamna/domnişoara/domnişorica Elena ANDREI, în comentariul sǎu pertinent şi, vai, adevǎrat pesemne (“eu cred cǎ sufeream de prea mult suflet”) !  Geo (Gheorghe) BOGZA a fost fratele lui Nicolae BOGZA, autor (sub pseudonimul Radu TUDORAN) al romanului amintit de Arhivist (cu subtilitatea-i de comentator hârşit) şi ecranizat de regizorul Mircea MIREŞAN.

De aceastǎ datǎ (atenţie la ţepe !), vi-l prezentǎm pe poetul “discret ca un suiş de munte şi ascuns ca o candelǎ de aur”(Tudor ARGHEZI), care şi-a petrecut întreaga viaţǎ în oraşul celor şapte coline şi despre care buna-i prietenǎ Otilia CAZIMIR spunea: “cel mai sclipitor cozeur era el…”: Cel pe care vǎ rugǎm pe dvs., dragilor/dragelor, sǎ-l indicaţi :

34. ŢEPEŞ-VODǍ

                       “Même quand il a tort, le poète a raison”

                                               (Edmond ROSTAND)

S-aşeazǎ-n rând boierii cu-nchinare,

Cǎci însuşi Domnu-n fruntea adunǎrii

Va priveghea mǎcelul înţepǎrii.

…Şi Vodǎ-Ţepeş, încruntat, apare.

Norodul e cuprins de-nfiorare

Şi clocoteşte ca furtuna mǎrii;

Apoi, pǎtruns de spaima-nsângerǎrii,

Stǎ mut, solemn, ca-n clipe funerare.

De groazǎ fuge-n urmǎ tot norodul

Şi-s numai sfetnicii cu Voievodul

Pe câmpul ce de sânge strǎluceşte…

Atunci de milǎ sufletu-i se strânge  

Şi aspru tuturor le porunceşte:

“Plecaţi şi voi !”…simţind cǎ-i vine-a plânge.

antologie alcǎtuitǎ de

Todirel CǍLUGǍRIŢA

Ziarul de pe Net