Un proiect de restaurare a frescelor din secolul al 17 -lea de la Mănăstirea Dragomirna se află printre cele 27 de proiecte câştigătoare ale Premiului UE 2014 pentru patrimoniu cultural şi premiilor Europa Nostra.
Cele 27 de proiecte laureate, alese dintre 160 nominalizate, au avut realizări remarcabile în domeniile conservare, cercetare, educaţie, formare şi sensibilizare a publicului.
Potrivit agenţiilor naţionale de ştiri, ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 5 mai, la Viena, sub patronajul preşedintelui Austriei, HEINZ FISCHER.
Singurul proiect laureat din România este cel de restaurare a frescelor de la Mănăstirea Dragomirna, desemnat câștigător la categoria conservare.
Frescele respective sunt scene din viaţa lui ISUS HRISTOS, în care apar sfinţi, îngeri şi alte reprezentări din iconografia creştină.
Calitatea frescelor s-a deteriorat, însă, foarte serios în cei 400 de ani de existenţă, iar proiectul de restaurare — parte a unui program major de conservare derulat la mănăstire — a avut o sarcină dificilă.
Dan PASCARU
redactor de știri
reporter@ziaruldepenet.ro
Ziarul de pe Net
Vorbiţi puţin şi de Mînăstirea Probota, cea restaurată cu banii japonezilor. Ai noştri, kanci! Biserici, schituri, bisericuţe, apărute ca bureţii după ploaie… Numai la Oprişeni, “Popa Tunsu- burdihosu şi-arţăgosu”, pe numele lui adevărat xxxxxxxx, le-a cerut celor peste 400 de “drept-credincioşi” din a sa parohie, pentru schimbarea tablei de pe casă”, nu mai puţin de 2 milioane de lei vechi/familie. Faceţi o socoteală şi-o să vedeţi cum, cu aceşti bani, se mai pot zidi vreo 2 bisericuţe, başca “prea sfinţitul” mai poate să-şi alimenteze propriile buticuri şi în plus şi cabinetul “de scos dinţi” ai consoartei. Iar de intri în cimitir, cu cei 400.000 lei vechi pe care-i plăteşti contribuţie, o să constaţi că totul este o mizerie, buruieni crescute pe morminte…Ce mai? Bine zicea unul că “unii popi sunt cu gîndul la Maica Domnului şi cu mîna în traista omului”. Ruşine pentru aceşti “lupi” în sutană! Ruşine!!! Cînd mă gîndesc cum era “părintele” Anisescu-Dumnezeu să-l ierte şi cum sun ăşti de-acu, mă apucă greaţa.
Despre Manastirea Probota puteti citi articolul postat aici: https://www.ziaruldepenet.ro/2013/09/22/drumuri-bucovinene-xi-manastirea-probota/
Va multumesc pentru “îndrumare/link” si va felicit totodata domnule Todica pentru documentarele pe care le-ati realizat privind aceste comori spirituale ale Moldovei si, ca sa fim “nationalisti pe plan local”, ale fostului judet Baia. Pacat de “starea drumurilor” de la noi din zona, care daca ar fi mai acatarii, ar permite turistilor si preumblari pe la tainicele mînastiri: Slatina, Rîsca, Probota si nu numai. Dupa umila mea parere, poate inaccesibilitatea aceasta legata de caile de acces, le face a fi la fel de valoroase-daca nu chiar “mai valoroase” decît alte lacasuri de cult “consacrate” din Bucovina.