„Roata vieţii se-nvârteşte…unii oameni asigură mişcarea normală, unii micşorează viteza, alţii măresc viteza, alţii se distrează…dar la sfârşit numai Bunul Dumnezeu ştie cui a fost de un real ajutor această experienţă (Lecţie de viaţă) sau cât de încântată de acest joc este umanitatea”, ne spune pe un ton greu de combătut poeta suceveană Simina Silvia ŞCLADAN, provocându-ne să-i căutăm urmele scriiturii şi ale activităţii prin presă şi pe site-urile literare, pentru a afla în ce mod se raportează ea însăşi la mersul universal al treburilor.
Membră a Ligii Scriitorilor din România şi inclusă în Dicţionarul scriitorilor români de haiku, Silvia VOUCIUC s-a născut la Calafindeşti, unde a primit primele impulsuri spre poezia şi înţelepciunea populară de la bunica sa, Elisabeta VOUCIUC, în special, dar şi de la părinţii Constantin şi Zamfira (care aveau să-i păstreze până târziu caieţelele de versuri din copilărie), iar primele îndemnuri şi îndrumări de a scrie poezie, de la învăţătoarea Maria CHIDEŞA. Nu avea să rămână datoare cu toate acestea, pe care Simina Silvia ŞCLADAN (nume obţinut după căsătorie şi după adăugarea pseudonimului literar „Simina”) le-a transmis mai departe, iniţiind proiectul literar „Cărţi şi gânduri în dar”, în cadrul căruia asigură coordonarea şi editarea unor lucrări de îndrumare a copiilor, de către scriitorii contemporani, de a scrie proză şi poezie.
Până să poată contribui la promovarea literaturii, poeta din Calafindeşti a absolvit liceul la Rădăuţi (actualul Colegiu Naţional „Eudoxiu HURMUZACHI”), studiile universitate la Iaşi (ingineră mecanică şi de sistem), unde şi-a luat şi masteratul, achiziţionând mai apoi experienţă ca profesoară, ingineră la Romtelecom S.A., expertă la Institutul Naţional de Statistică şi bibliotecară la Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”.
Unul dintre proiectele sale anterioare i-a facilitat întâlnirea cu poetul şi scriitorul ce va fi sărbătorit de toată suflarea comunei Buneşti în satul natal, Petia, la data de 19 sepembrie 2014, prilej pentru autoarea antologată în „AMETISTE MOLDAVE” să observe că:
„În Monografia localităţii Petia, „Petia, sat la hotarul Bucovinei”, realizată de preotul Constantin TUDOSĂ, poetul Mihai LEONTE este trecut primul în rândul personalităţilor şi fiilor satului care fac cinste localităţii… În anul 2009 poetul Mihai LEONTE a răspuns invitaţiei mele de a-şi publica poeziile dedicate copilăriei şi satului său natal, dar şi meseriei de miner, în volumul de poezii pentru copii <<Universul bucuriei>>”, adăugând că în anul 2010 „am avut plăcuta bucurie de a face lansarea cărţii de poezii…la Observatorul Astronomic de la Universitatea <<Ştefan cel Mare>> Suceava…”.
A colaborat la revistele „Visul” (din care vă vom prezenta una dintre creaţiile sale, ce a fost aleasă şi pentru volumul antologic ce dă nume rubricii noastre), „Glas comun”, „NordLitera” (iarăşi ne întâlnim cu redactorul şef de la „Crai nou”, poetul Liviu CLEMENT!), „Romănia liberă”, având poezii sau proză scurtă în mai multe volume antologice: „Mirajele vieţii”, „Izvoarele vieţii”, „Speranţele vieţii”, „Freamăt de timp – Ce enigmatică eşti, femeie!”, „Romeo şi Julieta la Mizil” (2008 şi 2009), „Călători prin timp”, „Universul bucuriei”, „Universul poveştilor”, „Un vers, o poezie”, „Poezia, prietena mea”ş.a. Premiile şi diplomele îi încununează reuşita lierară şi în câmp social a profesoarei-inginer, iar din faptul că sunt numeroase nu trebuie să conchidem că poeta nu ar fi în floarea vârstei, ci doar că activitatea sa e prodigioasă şi că face parte dintre persoanele care pun umărul serios ca să mărească viteza cu care se-nvârte ”roata vieţii”…
Şi chiar dacă neiniţiaţilor li s-ar părea că în ultima vreme s-a retras din hărmălaia cotidiană, aşezându-se deoparte, în colţul liniştit al bibliotecii, unde, vorba poetului, s-ar regăsi pe sine, fără a băga ”nici chiar de seamă”,din cărarea sa afară, putem fi lesne convinşi (extrapolând ce-am aflat despre această iubitoare de înţelepciune şi, desigur, viitoare cetăţeană de onoare a comunei Calafindeşti) că multe alte fapte de-ale sale vor urma…
Redăm poezia promisă:
de Simina Silvia ŞCLADAN
Ce frumoasă este viaţa când trăieşti în armonie,
Şi din gânduri înţelepte îi faci vieţii temelie,
Cât de mic îţi pare totul când priveşti spre infinit,
Şi te bucuri pentru clipa de răgaz cât ai trăit…
Dacă-ai şti că-n viaţa asta totul este calculat,
C-ai venit cu ghemul vieţii dinainte ajustat,
Ca să fie lung sau scurt, să te bucuri sau să rabzi
Şi din toate câte faci să înveţi cum să nu cazi…
Poate-ai şti să alegi drumul care poate să te-mbie,
Să trăieşti în bună stare cu iubire şi-armonie,
Ca să laşi în urma ta un Pământ mai primitor
Pentru omul care vine să-ţi ofere ajutor.
Şi de-ai şti că poţi fi liber să faci tot ce îţi propui,
Să ajuţi în lumea asta prin cuvântul care-l spui,
Sau prin gestul tău de pace, cum iubire poţi să dai
Fiinţei ce te priveşte aşteptând un colţ de Rai…
Să cunoşti, să ai curajul să înfrunţi şi vremea rea,
Şi priviri apăsătoare, ura, chiar şi vorba grea
Pentru-a merge mai departe spre a face ce ţi-e dat,
Ce ţi-e scris în Cartea vieţii chiar de Cel ce te-a creat.
rubrică realizată de
Todirel CĂLUGĂRIŢA
Ziarul de pe Net