Îl ştiam de ani întregi (14) pe Mitruţ VIZITEU, consilier la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” şi consilier local la Buneşti, fără să bănuiesc vreodată că, în spatele omului sincer, cu bun simţ şi cu prea multă modestie ar sta un observator atât de pătrunzător al lumii satului românesc, dispus să caute rime la ceea ce are de spus.
M-a surprins mai întâi cu câteva catrene în care îi „plesnea” pe politicieni, fără să facă vreo distincţie între culoarea lor politică, deşi are „orientare” politică, iar cunoştinţele vaste de istorie pe care le posedă (mergând până la detalii de alcov) îl recomandă ca membru al celui mai vechi partid istoric din România, dar cu o mare înclinaţie spre valorile conservatoare. Am descoperit că scrie poezie „serioasă” dintr-un articol scris de concetăţeanul său (după obârşie), poetul şi scriitorul Mihai LEONTE, mai apoi recomandându-l, pentru rubrica de cultură a ”Ziarului de pe Net”, poeta pe care v-am prezentat-o în ediţia de ieri a rubricii, Veronica ŞTEFAN, consiliera juridică de atunci a Primăriei comunei Buneşti (astăzi, consilier juridic la o instituţie importantă din Suceava), care era deja colaboratoarea noastră, sub pseudonimul Berta ŞTEFĂNESCU.
În consecinţă, şi-a făcut debutul în presă la vârsta de 51 de ani, la data de 13 aprilie 2013, publicând poeziile „Politicieni din interes”, „Părintele de odinioară”, „Inevitabilul schimb”, „Copil pribeag”, „Nedumerire”, „Mâinile”, „Nu vreau (poezie nesofisticată)” şi un articol despre fostul preot al comunei, „Comemorarea preotului Gheorghe FĂRTĂIŞ, parohul care a sfinţit locul”. Dar poeziile lui începuseră să circule pe internet, postate fiind într-o benefică, pentru noi , „complicitate” cu bibliotecarul Ionel ŞTEFAN (niciun grad de rudenie cu Veronica ŞTEFAN), cumnatul său, născut la Petia, la o aruncătură de băţ.
Cât despre el, s-a născut la data de 12 mai 1962 şi a urmat şcoala din Buneşti, pe-atunci numindu-se Dumitru URECHE, ulterior fiind înfiat. După liceul, urmat la Fălticeni, a lucrat o vreme în industria locală, trimisă degrabă la plimbare, către unităţile de primire a fierului vechi, de indivizi care, dacă au scăpat de braţul legii până acum, n-au cum scăpa de mâna înarmată cu condei a lui Dumitru VIZITEU şi de sfânta lui indignare. Fiindcă veţi vedea că acest autor, invitat cu creaţii în volumul „AMETISTE MOLDAVE” de către coordonatorul antologiei, Mihai LEONTE, şi-a descoperit un puternic filon social, din care toarnă în forme poetice tot năduful omului de la ţară. Om care astăzi, într-un secol al tehnicii, nu se mai află în colţul lumii sau în situaţia de a fi ignorat nepedepsit de cel de la putere.
Dumitru VIZITEU are o vorbă: „Eu îmi cunosc palierul social pe care mă aflu!”, minimalizându-şi munca purtată din condei, în sărbători sau în anotimpul rece, printre „picături”, atunci când gospodăria şi copiii pe care i-a crescut mari îi lasă răgazuri. Totuşi, când pune la cale câte-o „năzdrăvănie” ce dă bine nu doar din coadă, nu-l rabdă inima să nu sune câte-un prieten ca să-i „testeze”, pe viu, reacţia, prin telefon. Şi nu este singurul care simte nevoia ca în Fălticeni să fiinţeze un cenaclu. Poate că se va face la Buneşti sau, mai bine, în odaia ţărănească a poetului Mihai LEONTE, reconstituită în Petia, la iniţiativa inimosului referent-cultural Ioan ŞTEFAN, la care au pus serios umărul primarul Gheorghe BERARU şi consilierii locali din localitate. Inclusiv Mitruţ, ale cărui propuneri, bazate pe cunoştinţe despre istoria locală (despre încrengăturile familiei folcloristului Artur GOROVEI, al cărui mormânt se află în curtea bisericii din Buneşti, Mitruţ e în stare să-ţi facă, oricând, capul mare!) sau despre tradiţiile din zonă ar trebui mai atent ascultate, pentru ca moştenirea vie să nu se piardă.
Ilustrăm această prezentare a poetului din Buneşti cu o poezie scrisă de el, cuprinsă în antologia ce va fi lansată la Petia, în data de 19 septembrie 2014:
Tăpşanul
de Dumitru VIZITEU
Pe tăpşan la deal în sat,
S-au strâns babele la sfat
Și discută între ele,
Stand pe ţoluri de cordele.
Cine-i mort, cine se-nsoară,
Ce s-a întâmplat de aseară,
Ce are cutare-n saci,
Pe unde-i rândul la vaci.
Iar mămuca mea Marghioala
Cară la pere cu poala
De la moşu Aurel
Care stă pe un „tămburel”.
Și mai trage o” mărăşească”,
Tusea să și-o potolească.
În zori când sună „busola”
Ia, face gardul la Lola.
rubrică realizată de
Todirel CĂLUGĂRIŢA
Ziarul de pe Net
Anonimul Dumitru VIZITEU un talent necunoscut
Citisem înainte de 1990 despre poeţii ţărani din România şi tematica lor mi s-a părut interesantă. Am promovat scrierile distinsei Elena ANDRIEŞ, supranumită poeta de la Rădăşeni, şi a doamnei Felicia Niculina LĂMĂŞANU născută în satul Petia. Aceste autoare proveneau din lumea satului şi nu şi-au pierdut izvorul sătesc în scrierile dumnealor.
Iată că mi-a fost dat prin intermediul neobositului bibliotecar Ioan ŞTEFAN, să cunosc pe Dumitru VIZITEU. Un muncitor care în orele libere a participant activ la viaţa satului Buneşti Suceava unde s-a născut la 12 mai 1962. Creaţiile sale, sunt acele tablouri simple, transpuse în versuri fără pretenţie poetică, dar care atunci când le citeşti şi ai trăit în lumea satului românesc, îţi poţi da seama imediat de acurateţea şi autenticitatea lor.
În primul rând a imortalizat familia sa prin creaţiile; Mama, Tata, Bunicii. Sunt prelucrate în versuri lucrările din viaţa satului precum; La treierat, dar şi locurile pe care autorul a dorit să le prezinte cititorilor precum; Tăpşanul. Nu este uitată Şcoala, cu acei slujitori care i-au pus condeiul în mână, sau l-au atenţionat că pentru viaţă trebuie să fii bine pregătit. Ca viaţa satului să fie cumva întregită sunt prelucrate sărbătorile cu obiceiurile specifice precum; Ovideniile şi Colinda ce mare, cu trimiteri directe la personalităţile locale sau oameni simpli cu defecte şi calităţi.
Ceea ce am remarcat cu interes deosebit sunt creaţiile; Inevitabilul schimb şi Previziune, prin care autorul se întreabă ce va fi în viitor? Care sunt perspectivele actualilor tineri.
Nu i-a scăpat din vârful peniţei condeiului său nici aspectele politice incluse în creaţiile; Nedumerire şi Politicieni din interes! În creaţiile acestui autor sunt folosite cu preponderenţă cuvinte uzuale care circulă în vorbirea curentă a satului. Asta înseamnă adevărata autenticitate. Nu trebuie să surprindă pe cititor, căci rădăcina a tot ce se întâmplă în viaţa unui sat este redat cu acurateţe, şi nu se vor pierde multe cuvinte, chiar dacă în multe locuri sunt influenţate de presa scrisă şi mai recent de comunicările scrise pe internet.
Este posibil ca acest autor să mai aibă şi alte creaţii pe care l-am sfătuit în discuţia telefonică pe care am avut-o, să le scoată din scrinul său şi să le aducă la lumină. Sper că distinsul bibliotecar Ioan ŞTEFAN să-l îndemne să continue scrisul căci este cu adevărat un talent ascuns ce trebuie să fie cunoscut.
Prezentare realizată de poetul şi scriitorul Mihai LEONTE, Cetăţean de Onoare al comunei Buneşti, judeţul Suceava.
http://confluente.ro/Poezie–Valori/Anonimul_dumitru_viziteu_un_talent_necun_mihai_leonte_1358932616.html