Zilele acestea a fost comemorat „marele Sad”, aşa cum îl numea poetul Nicolae LABIŞ pe „Ceahlăul prozei româneşti”, Mihail SADOVEANU, căruia îi citise întreaga operă („literatura marilor răzbunări”) în cei şase ani cât a studiat la Liceul „Nicu GANE”.
Viziunea îndărătnică a lui SADOVEANU
În Fălticeni, pe partea dreaptă a Uliţei Rădăşenilor, faţă în faţă cu ”Câmpul Clopoţelului” de altădată, ce se întindea peste Aleea Pinului, spre huciul Buciumenilor, se află singura casă pe care şi-a construit-o şi pe care o avea ”în viziunea sa îndărătnică” SADOVEANU, în livada cumpărată în anul 1906 de la farmacistul Viorel. Mai la deal de crâşma lui Hoişie (de pe pereţii căreia a dispărut plăcuţa amintitoare a şederii atâtor minţi luminate şi suflete mari, fără ca administraţia locală s-o remarce), cu ajutorul dulgherului Ghiţă ANDRIOAIA din Buneşti, marele scriitor i-a făcut poartă ca la mănăstire şi ”gard cu streaşină cum trebuie şi parcă s-a mărit liniştea de când am ferecat grădina astfel”. De aceea a numit-o ”Grădina liniştii”.
Moara cu bibliotecă din „Grădina liniştii”
Şi nici măcar moara lui SADOVEANU (asociat cu Artur GOROVEI în această aventură lucrativă din fundul livezii, începută în iunie 1911), cu mecanicul POHOAŢĂ, „cam beutoriu de felul său” şi cu morarul ALEXA, care „nici el nu ducea la ureche”, nu i-au schimbat denumirea. Poate şi pentru că morarului i se sporiseră atribuţiile, căpătând-o şi pe aceea de bibliotecar în „singura moară – credem – din ţara românească, dacă nu cumva din istoria morilor mărunte, care a avut şi o bibliotecă” (Vasile Ghe.POPA – „Uliţa Rădăşenilor”).
Omagiu Uliţei Rădăşenilor
Aici a devenit prozatorul „pomolog” şi prisăcar, şi aici a revenit, bolnav şi simţindu-şi sfârşitul aproape, în „cel mai mare omagiu ce i s-a adus vreodată Uliţei Rădăşenilor”(oare când va reveni strada „Ion CREANGĂ” la numele consacrat, găsindu-i-se o altă stradă povestitorului din Humuleşti?!), în august 1961. Urcând până în deal, şi-a privit casa cu duioşie, purtându-şi privirea peste Câmpul Clopoţelului, spre ”pâclele albăstrii şi dulci dinspre Munţii Stânişoarei” şi cătând, pe sub pălărie, spre Dumbrava Minunată. Mai apoi, privirea-i obosită a căzut peste apele iazurilor din vale, către mirifica Nadă a Florilor. Şi, tăcând cum poate niciodată acest mare taciturn nu o făcuse, îşi umplu ochii de lacrimi când zări, deasupra ”Grădinii liniştii” evoluţia unui stol de cocostârci, veniţi să-şi ia rămas bun (?) de la autorul „Cocostârcului albastru”. LABIŞ visase, parcă, în livada ”marelui Sad”, statuia prozatorului în chip de Ianus bifrons, cu o faţă către povârnişurile străbătute de ciobani cu baltag şi cu cealaltă către împărăţia apelor din vale.
La puţin timp după această întâlnire, la 19 octombrie 1961, Mihail SADOVEANU s-a refugiat la cele veşnice.
Omagiul scriitorului Eugen Neculai VRĂJITORU
Ca semn de preţuire pentru importantul, dar contestatul (pentru pactul făcut la bătrâneţe cu regimul comunist) scriitor, Ziarul de pe Net va publica un amplu material primit pe adresa redacţiei de la Eugen Neculai VRĂJITORU, fost viceprimar şi primar (16 ani) al comunei Brusturi, judeţul Neamţ.
În vârstă de 56 de ani, Eugen Neculai VRĂJITORU, fost militar la Şcoala Apărării Antiaeriene din Braşov, a lăsat deoparte stilul administrativ, îmbrăţişat volens nolens până în anul 2012, şi a apucat temeinic condeiul, publicând mai ales lucrări monografice. După ce, în anul 2013, a dedicat mănăstirii Rarău şi protosinghelului Veniamin BAICAN cartea „O viaţă închinată lui Dumnezeu”, în primăvara acestui an şi-a lansat monografia cu tentă religioasă „Mănăstirea Bogdăneşti, speranţă şi mângâiere” şi a planificat apariţia altor două lucrări.
Cu o susţinută activitate de publicist, împrăştiată prin mai multe judeţe, iată că autorul se adresează şi cititorilor de pe net, cu acest articol ce vizează legăturile cu ortodoxia decelate în viaţa şi opera lui SADOVEANU şi care va apărea în ediţiile viitoare ale ZdpN, împărţit în câteva părţi şi cu subtitluri care sperăm să uşureze lectura fără a dăuna cu nimic amplului studiu.
Todirel CĂLUGĂRIŢA
Ziarul de pe Net
