Plâng mieii
de Mariana ADĂSCĂLIȚEI
Soarele timid se-arată
Albi si puri cresc ghioceii,
Când pe dealuri piere neaua
Și în ocoale ne plâng mieii.
Peste roua dimineții ,
Pete roșii se preling,
Și în mâinile înroșite
Inimioare vii se sting.
În copacii plini de muguri,
Zboară păsări speriate,
Mieii -s blânzi și puri ca neaua,
Suflete nevinovate.
Ca un ultim plâns tot cerul,
Ploaie grea din nor trimite
Și pe iarba abia înverzită,
Se scurg lacrimi înroșite.
Pe imașuri mame strigă,
Lângă râpă apoi se strâng,
Să se adape la răcoare
Dar …și sălciile plâng.
Cântă un ciobănaș din fluier,
Apa sursură-n izvor,
Eu ascult în loc de cântec
Plânsul trist al mieilor.
Ziarul de pe Net
