„Haplea dă cu polonicul prin sate”, scria Mircea Dinescu pe când era poet, în vremea Odiosului. Făcea referire, desigur, la demolarea bisericilor – monumente istorice şi la distrugerea satului românesc, din dispoziţia megalomanului Ceauşescu.
În zadar a curs, de-atunci, atâta apă pe Şomuzu Mare: versul poetului este, în continuare, fidel realităţii, de această dată a unui oraş, primul din ţară (raportat la numărul de locuitori) în privinţa numărului de personalităţi date culturii şi ştiinţei: Fălticeni. Rămas fără industrie, săltată „în polonic” şi pusă pe chituci, actualul municipiu ar fi putut supravieţui prin verdeaţa de la care şi-a luat numele glorioasa, cândva, echipă de fotbal, Foresta, dar, mai cu seamă, prin semnele care indicau, peste tot, că aici au vieţuit şi au creat mari personalităţi. Nu s-a întâmplat acest lucru, administraţia „vămuind” zona de agrement „Nada Florilor” şi „vânând” arborii şi spaţiile verzi din restul oraşului, sub pretextele creării unor locuri de parcare şi de joacă, al igienizării sau, nedeclarat, al luptei (pierdute) cu ciorile.
Trecute vremi…
Se spera ca măcar trecutul cultural să nu fie afectat de gunoaiele pe care „răsturnătoarele evenimente de la 1989” le-au scos la suprafaţă şi, iată, acolo le-au şi lăsat. Dar, încet-încet, au dispărut ba o plăcuţă amintitoare (spre exemplu, de pe casa croitorului Iordache, de loc din Rădăşeni, în care a stat în gazdă Nicolae LABIŞ), ba amintirea unde ar fi locuit cineva (încât despre reputatul germanist Virgil Tempeanu doar „fălticenologul” Eugen DIMITRIU ne-ar mai putea spune pe unde şi-ar fi avut, un timp, sălaşul), ba chiar casa memorială, cu totul (cum e cazul cu cea a popularului actor de revistă Matei MILLO sau cu cea în care a copilărit romancierul Anton HOLBAN).
Iar însemnele şi locurile care ne-au mai rămas par tot mai atinse de uitare şi de paragină… Este cazul casei de la nr. 30 al străzii Ion Creangă (fostă Uliţa Rădăşenilor), înscrisă în Lista monumentelor jud. Suceava, cod SV – III – m – B – 05680, care beneficiază (e un fel de a spune!) de prerogativele oferite de Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. În fiecare campanie electorală, mai-marii de la judeţ au promis marea cu sarea, că dreg şi că fac. Dar ne poate spune cineva unde se duc promisiunile politicienilor, când se duc? Construită chiar pe locul în care a stat în gazdă marele povestitor humuleştean, pe când frecventa „fabrica de popi” de la Folticeni, casa (care respectă forma vechii construcții existente la jumătatea secolului al XIX-lea, potrivit mărturiilor publicistului V.G. POPA și oamenilor vremii) stă să se prăbuşească peste pensionara care o întreţine, după ce i-a căzut pleaşcă, drept moştenire, pe cap.
Tăcerea administraţiei
Iar s-o vândă nu-i chip, fiindcă „intenţia de înstrăinare se anunţă în scris la DCCPCN (Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, cu titulatura de atunci – n.red.) Suceava însoţită de copiile legalizatedupă documentele care atestă dreptul de proprietate pentru ca MCC (Ministerul Culturii şi Cultelor – n.red.) să-şi exercite sau nu dreptul de preemţiune”. De prisos să mai insistăm asupra faptului că documentele de înstrăinare întocmite fără respectarea acestor prevederi sunt lovite de nulitate.
Ei bine, vrând să respecte dispoziţiile legii, potrivit cărora valoarea de achiziţionare se negociază (art.4alin.7 din Legea nr.422/2001), proprietara de astăzi a imobilului, rădăşeneanca Niculina GRUMĂZESCU, a aşteptat mult şi bine ca Direcţia Judeţeană pentru Cultură Suceava, prin directorul executiv Aurel BUZINCU, să dispună „verificarea situaţiei imobilului şi să stabilească oportunitatea declanşării procedurii de clasare a acestuia, în conformitate cu prevederile legislaţiei privind protejarea monumentelor istorice”. Directorul de la Suceava n-a făcut-o nici astăzi, prin urmare adresa nr.1788/27.06.2014 a Secretarului de Stat din Ministerul Culturii, referitoare la „Declanşare procedură de clasare”, din care am citat cele de mai sus, n-a fost pe placul celui care tot pleacă şi iarăşi vine, moţ, în fruntea culturii sucevene, nu înţelegem prea bine în urma căror merite.
Procedura de clasare ar fi fost necesară pentru a se stabili dacă ministerul sau doar direcţia judeţeană şi-ar putea exercita dreptul de preempţiune, deci ar fi obligat/(-ă) să prevadă în bugetul propriu sumele destinate eventualei achiziţionări.
Cui foloseşte?
S-ar părea că noul proprietar ar putea să se spele pe cap cu aşa o achiziţie, ai cărei pereţi se surpă mai în fiece an (societăţile de asigurare refuzând să mai încheie noi contracte) şi al cărei acoperiş stă într-o rână. Dar, fapt de importanţă extremă pentru un oraş care s-ar putea sălta din turismul cultural, Planul Operaţional Regional 2014-2020 prevede ca proiect orientativ „restaurarea, protecţia şi valorificarea prin turism a patrimoniului cultural”, prin urmare europenii sunt gata să ne dea bani, dacă le dovedim că vrem să-i investim în singurul loc care ar mai putea fi rentabil în târgul de pe Şomuz. Iar aici ne putem întreba, cu toţii, cine să valorifice acest patrimoniu: o pensionară care vrea să vândă casa sau instituţiile culturale şi autorităţile locale, care au (teoretic) personal pregătit în acest sens?
Pensionara susţine că mai-marii urbei ar şti câte ceva şi ar avea niscaiva interese şi în zona culturii fălticenene…
Salvaţi un muzeu în aer liber!
Prezent în Suceava, la sfârşitul săptămânii trecute, al doilea om în stat, Călin POPESCU-TĂRICEANU, a dat nas în nas, în timpul băii de mulţime cu activul de partid al ALDE, cu proprietara casei de pe Uliţa Rădăşenilor, din care Ion Creangă şi-a găsit subiectele părţii a treia a „Amintirilor din copilărie”.
Niculina GRUMĂZESCU, surprinsă de fotoreporterul ZdpN Mihai SPÎNU în imaginile care ilustrează articolul, în timp ce se pregătea să-i înmâneze, preşedintelui Senatului, un plic inscripţionat „Salvaţi un muzeu în aer liber”, care conţinea un memoriu.
Ziarul de pe Net a reuşit să obţină o copie a petiţiei, pe care v-o redăm , cu promisiunea că vom reveni asupra acestui material, având în vedere mulţimea documentelor puse la dispoziţia noastră prin amabilitatea rădăşenencei: de la Administraţia Prezidenţială, Ministerul Culturii, Primăria municipiului Fălticeni, Instituţia
Prefectului – Judeţul Suceava, Avocatul Poporului ş.a. Aşadar:
Excelenţei Sale, Domnului Preşedinte Călin POPESCU-TĂRICEANU
Preşedinte al ALDE
Preşedinte al Senatului României
Mă adresez dvs. cu rugămintea de a încerca să salvaţi un muzeu în aer liber, un bulevard al culturii române, aşa cum poate fi numită Uliţa Rădăşenilor, actuala stradă Ion Creangă din Municipiul Fălticeni.
Sunt fiică a unui veteran de război, iar familia mea se trage din neamul primului primar al comunei Rădăşeni, Toader GRUMĂZESCU, unionist apropiat de Al .I. Cuza şi liberal, prieten cu Mihail Kogălniceanu.
Mă numesc Niculina GRUMĂZESCU, am domiciliul în Municipiul Fălticeni, strada – , bl.x, sc.x, ap.x, cod poştal 725200, jud.Suceava, tel. 072x/xxx xxx.
Sunt pensionară. Din pensia mea întreţin un apartament, pe care intenţionez să-l las fiului meu, plecat la muncă în Italia. Dar, în urma unei moşteniri, mi-a picat pe cap şi întreţinerea unei case (în care a locuit o vreme şi marele nostru povestitor Ion Creangă), aflate pe Uliţa Rădăşenilor,actuala stradă Ion Creangă.
Casa se află pe lista monumentelor istorice şi nu o pot vinde fără ca statul să-şi exercite dreptul de preempţiune.
După cum ştiţi, după numărul de personalităţi pe care l-a dat culturii şi ştiinţei, Fălticeni este al treilea oraş al ţării, după Bucureşti şi Iaşi. Raportat la numărul de locuitori, Fălticeniul este localitatea care a dat ţării cei mai mulţi scriitori.
Faptul le este cunoscut şi parlamentarilor de Fălticeni. Spre exemplu, senatorul Ovidiu Liviu DONŢU scria, în Întrebarea pentru Ministrul Culturii (dl Ioan VULPESCU, la acea vreme, 16.03.2015) :
« Însăşi strada care îi poartă numele a fost deseori vizitată de mari scriitori, care au locuit în vecinătatea Casei Memoriale sau chiar în această casă, « uliţa Rădăşenilor » fiind de nenumărate ori menţionată ca atare, ca un « topos » aparte în peisajul urbei, oraş care face parte din geografia literaturii şi culturii româneşti : Eugen Eugen Lovinescu, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Anton Holban, Artur Gorovei, Grigore Vasiliu-Birlic, Matei Millo, Jules Cazaban, Dumitru Hârlescu, Ştefan Şoldănescu, Nicolae Labiş, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Leonida, Ion Irimescu sunt o parte dintre marii noştri creatori care au locuit pe uliţa amintită ».
Deşi e cunoscută valoarea imobilului pe care îl întreţin, de la numărul 30 al străzii Ion Creangă, autorităţile nu sprijină cu nimic la întreţinerea lui, nici nu îşi exercită dreptul de preempţiune. Deşi există fonduri europene alocate pentru restaurarea monumentelor culturale, Primăria Municipiului Fălticeni nu a făcut nimic ca să le acceseze şi ca să repună oraşul pe harta turistică (turism cultural) a ţării, acolo unde îi este locul. Ba, mai mult, cum e cazul Direcţiei Judeţene de Cultură, această instituţie nici măcar nu respectă dispoziţiile Ministerului Culturii, care a dispus cu câţiva ani în urmă ca această casă (cu obiectele vechi din ea) să fie evaluată şi clasată.
Aştept măsuri concrete din partea dvs., în condiţiile în care partidul pe care cu onoare îl conduceţi are candidaţi puternici pentru Primăria Fălticeni şi pentru Consiliul Judeţean Suceava, iar dvs. aveţi o funcţie-cheie în stat, fiind reprezentantul atâtor votanţi care v-au încredinţat speranţele lor.
Nenumăratele memorii pe care le-am trimis Ministerului Culturii nu au primit răspuns, şi nici solicitările mele de a fi primită în audienţă. Administraţia Prezidenţială a redirecţionat către
Avocatul Poporului petiţiile mele legate de aceste aspecte şi tocmai am depus plângere prealabilă, deoarece nici această instituţie nu a trimis răspuns în termen legal.
De promisiunile politicienilor de toate culorile politice am ajuns să fiu sătulă şi sunt într-o situaţie aproape disperată, împovărată cu această casă ai cărei pereţi se surpă.
Vă rog, faceţi ceva pentru ca imobilul de la nr.30 al străzii Ion Creangă, situat în centrul Uliţei Rădăşenilor să poată rămâne în zestrea culturală a ţării şi să mai reprezinte un loc cu care nu doar fălticenenii să se mândrească.
Aştept nu o promisiune de campanie electorală, ci o soluţie cât mai concretă, din partea dvs, şi a partidului pe care-l conduceţi.
Adaug că întreaga documentaţie (înscrisuri, fotografii, CD-uri) în sprijinul acestei cauze, se află în posesia dlui deputat Ştefan Alexandru BĂIŞANU, spre a vă fi înaintată.
Cu stimă,
06 mai 2016
Niculina GRUMĂZESCU
TODIREL CĂLUGĂRIȚA
Ziarul de pe Net
