Oamenii, trăind într-o anumită epocă, într-o societate organizată, trebuie sa fie preocupaţi de ceea ce i-a precedat pe teritoriul lor şi în cadrul neamului lor, sa fie dornici de a cunoaşte desfăşurarea vieţii înaintaşilor lor. Numai că acesta nu e un lucru pe care omul de rând să-l simtă ca pe o necesitate existenţială.
Curiozitatea istorică nu e un dar natural. Ea a apărut, se pare, în Grecia antică. Aici, Herodot si Tucidide au fost primii istorici care au vrut să lase generaţiilor viitoare o dare de seamă cât mai întreagă asupra unor evenimente dramatice, marcate de evoluţia poporului grec, pentru a-i folosi acestuia să-şi înţeleagă mai bine rostul în lume. La români, cronicarii Ureche si Neculce au simţit la începutul istoriografiei noastre nevoia de a strânge cunoştinţe despre fapte şi atitudini care ar putea să fie un exemplu pentru contemporani şi pentru urmaşii lor.
Dacă istoria a început odată cu apariţia scrisului şi a statului ( în Mesopotamia mileniului IV î.Hr.) tot atunci a apărut şi prima forma de organizare a conducerii statului – MONARHIA.
În limba greacă, termenul de monarhie reliefa modul în care un singur om trebuie să conducă statul, sa fie un coordonator, arbitru, un zeu pe pământ. De-a lungul timpului, monarhia a evoluat ca formă de organizare politică, cumulând putere (cum a fost monarhia absolută) sau distribuind din puterea sa şi altor instituţii (cum este cazul monarhiei constituţionale) în funcţie de necesităţile despotice sau democratice ale societăţii în care s-a manifestat.
În simpozionul nostru nu ne-am propus să analizăm toate etapele de evoluţie sau de prefacere ale monarhiei în decursul diferitelor perioade istorice ci am dorit ca în timpul şi în cadrul pe care l-am avut la dispoziţie să analizăm, mai întâi, prin câteva prezentări de scurte referate, care a fost rolul monarhiei în statul român, cine au fost regii care ne-au condus aproape un secol influenţând decisiv formarea statului român modern, cine au fost marii români care au înţeles şi au sprijinit ideea monarhică din Romania.
Am încercat apoi să privim în ansamblu peisajul monarhic al Europei contemporane pentru a vedea ce a avut de pierdut sau de câştigat Romania fără a fi astăzi monarhică. Am făcut acest periplu cu ajutorul prezentărilor de planşe ale elevilor clasei a VIII-a de la C.N ”Nicu Gane”. De fapt, a fost un concurs de prezentări de planşe despre monarhiile care mai sunt încă astăzi în toată lumea, nu doar în Europa, premiile constând în cărţi oferite de Editura Humanitas, prin intermediul directorului său de vânzări Bogdan Baciu, cel care a fost elevul anului în 2012, tot atunci fiind şi reprezentantul tineretului roman la O.N.U.
A urmat apoi o dezbatere deschisă pentru toţi cei prezenţi cu tema: MONARHIA – PRO ŞI CONTRA unde protagoniştii au fi mai ales elevii clasei a XI-a H, coordonaţi de prof. Benţa Codrin.
Într-un plăcut ambient la care au lucrat elevii clasei a X-a F (la decorul sălii amfiteatrului) şi al clasei a IX-a B (aici fiind vorba de o expoziţie de machete cu tema: FĂLTICENIUL VECHI – FĂLTICENIUL DIN VREMEA MONARHIEI) s-a desfăşurat şi concursul de recitare de poezii: CARMEN SILVA cu versuri din opera reginei Elisabeta.
În finalul simpozionului, cei prezenţi au avut parte de un CONCERT REGAL, cu interpretări de cântece patriotice şi partituri clasice de către elevi invitaţi de la Şcoala Generală “Ion Irimescu” Fălticeni sau de la liceul nostru.
În cele prezentate, profesorul Codrin Benţa a semnalat că “de peste un deceniu se simte un freamăt puternic în zona pro monarhică a societăţii româneşti”, că “numărul susţinătorilor monarhiei a crescut constant pe fondul unei dezamăgiri populare faţă de clasa politică actuală” şi că “monarhia poate fi o soluţie pentru viitor, fiindcă ea nu este doar o poveste, doar un simbol al trecutului nostru. Însă, pentru ca această soluţie să fie reală, educaţia şi cultura noastră, a românilor, trebuie să fie de un nivel mai elevat, mai primitor şi mai deschis pentru această perspectivă”.
Organizatorii evenimentului au amintit prin toată această activitate faptul că s-au împlinit 150 de ani de când statul român are o experienţa monarhică şi au considerat că răspunsul la întrebarea referitoare la necesitatea monarhiei pentru dezvoltarea statului român se află în fiecare din cei care cunosc şi apreciază istoria faptelor monarhice din spaţiul românesc.
