Gara din municipiul Fălticeni, amplasată ca o ironie a sorții pe strada Matei Millo, o personalitate uitată de intelectualitatea zonei mult prea ocupată să dea cultura pe mâna sfințiilor lor protejate politic prin cumătrii, își trăiește ultimile zile în agonie și botjocură.
Este adevăratul chip al unui oraș în care industria a murit, iar majoritatea locuitorilor trăiesc din salariile primite în instituțiile bugetare sau din banii primiți de la rudele care trăiesc în străinătate. Iar viitorul arată la fel de sumbru, mai ales că orientarea este strict spre a se crea noi instituții dependente de banul public, opoziția doarme sub greutate unor lideri interesați de funcții și business-uri proprii.
Vineri, 17 martie, s-au împlinit doi ani de când trenurile de călători nu mai pleacă din Fălticeni.
*Imaginea gării, oglinda orașului fără viitor. Poate doar pentru „unii”
Cei care vor să vadă cum arată economia târgului, pot face o plimbare scurtă până la gară, pornind de lângă leșul bătrânei autogări, pe lângă fosta Școală Domnească și sediul fostei Electrica, pe strada cu piatră cubică.
Imaginea de altădată a Gării Fălticeni, privită astăzi de sus, din zona fostei baze de recepție, nu încântă ochiul, ci zugrăvește un tablou jalnic: străjuită de clădiri abandonate din care s-au furat până și cărămizile și cablurile de energie electrică.
Fosta policlinică CFR și o crâșmă abandonată de proprietar indică trecătorului viitorul luminos al gării. Și va fi lumină multă o perioadă, după ce clădirea va fi pusă la pământ de buldozere.
Vă amintiți cum, după 1990, directorașii întreprinderilor de stat le-au falimentat cu bună-știință pentru a-și le însuși, iar mai apoi să le vândă la bucată sau să le închirieze ca depozite? Parcă poveștile seamănă, iar complicitatea politicienilor miroase de la o poștă în toate cazurile de mai sus.
Oamenii zic că sunt cumătrii între politicieni și afaceriști din domeniul transportului, cărora le priește de minune moartea gării. Coincidență, bărfă sau adevăr? Timpul va dovedi.
*Ținta hoților cazați gratuit de primarii ultimului deceniu în vecinătate
Cert este că ceea ce ar putea asigura infrastructura necesară unui transport facil pentru o reactivare economică a orașului, altul decât cel rutier – supraagolmerat și greoi- moare încet, dar mai ales sigur, pe mâna politicienilor și a localnicilor.
Am mers la gară de câteva ori pentru a sta de vorbă cu angajații și cu locuitorii din zonă, iar ceea ce am aflat pare că se întâmplă într-un sat fără autorități și fără viitor.
Gara din municipiul Fălticeni mai are, astăzi, doar trei angajați, obligați de situație să se lupte cu hoții de fier vechi, care au tăbărât ca lăcustele. Unul dintre ei a fost agresat în camera de serviciu a impiegatului de mișcare din clădirea gării. De cele mai multe ori, cei care vin la furat sunt romii care locuiesc în locuințele puse la dispoziție de Primăria Fălticeni în imediata apropiere a gării.
“În fiecare noapte vin peste noi și vor să fure fiecare bucățică de fier din ce a mai rămas. Un coleg a fost bătut nu de mult de o gașcă de hoți. Ce să le faci, vin câte 3-4-5 vlăjgani de 16-17 ani, și sar la bătaie. Peste colegul meu au intrat în camera noastră din gară și l-au bătut. Te temi să te bagi, încercăm să-i speriem, sunăm la Poliția Feroviară. Noroc că avem un om de treabă în apropiere, paznic la fosta fabrică de mobilă, care ne mai scapă din belele. Îl sunăm și vine el să ne mai salveze, dar într-o zi te trezești că îți dă una în cap de nu te mai scoli de jos. Sunt periculoși și se uită după orice se poate fura”, ne-a declarat unul dintre angajați.
Soluția este ieftinirea fierului: “Cât nu avea preț fierul, nici nu se uitau la el. Treceau fără să-l bage în seamă, cu toate că mai descărcau pe aici fel de fel și erau resturi de fier. Puteai să te rogi de ei. Nu le trebuia, dar acum iar a crescut prețul și iar le trebuie”.
*Paznici peste un faliment anunțat
Cei trei angajați nu fac decât să păzească gara și să supravegheze cele trei transporturi zilnice ale firmei Kronospan, despre care se aude că vor să se mute din zona Fălticeni. Odată cu plecarea singurului client, gara ar putea rămâne fără personal, trecând într-o formă de conservare benefică hoților și celor cu interese ascunse. Zona este bună, teren Slavă Domnului!, iar investitori se găsesc, așa cum politicienii locului au mai găsit de-a lungul timpului după 1990. Vă pot da două nume de afaceriști de carton cu lipici la contracte publice, care se laudă că e rezolvată treaba și vor pune mâna pe ce este acolo, dar de ce le-am face reclamă unor viitori clienți ai justiției?
“Am lucrat o perioadă la Regiotrans, care a preluat gara cu tot cu angajați. Aveau 8 automotoare, care transportau călători, și după ce au plecat, am fost preluați de CFR Infrastructură și aparținem de Gara Dolhasca”, ne-a spus un alt angajat al Gării Fălticeni.
Pe data de 17 martie 2015 a plecat ultimul tren de călători din Gara Fălticeni, când companiei Regiotrans i s-a retras dreptul de a circula cu automotoarele deoarece Autoritatea de Siguranță Feroviară Română a descoperit probleme tehnice la automotoarele folosite. Linia 510 Fălticeni-Dolhasca era singura rută din județul Suceava pe care circula un operator privat și, dacă pe alte rute rămase fără tren s-au mai făcut încercări pentru a se aloca trenuri ale CFR, la Fălticeni nu s-a pus problema. S-a instalat o liniște totală, la adăpostul căreia gara va dispărea.
*Scurtă rememorare a ceea ce va deveni istorie în curând
Lucrările la linia ferată Dolhasca – Fălticeni s-au încheiat în anul 1887. În clădirea gării, la data de 27 mai 1898, s-a născut astronomul Vintilă Șiadbei, al cărui tată era angajat al Căilor Ferate.
În cea de-a doua jumătate a secolului trecut, trenul personal parcurgea traseul în 50 de minute, trecând prin haltele Preuteşti, Arghira, Dolheşti, Vămeni.
În vremurile de maximă exploatare din perioada comunistă pe cele 6 linii circulau și marfare cu produse de la întreprinderile locale: lemn, chimice, țesături, fructe.
Câteva camere de la etaj erau folosite de personal. Ultimul locatar a fost Gheorghe Iftode, totodată ultimul șef al gării, care a plecat după ce s-a pensionat.
Imaginile vor trezi, probabil, multor cititori amintiri din secolul acesta, dar și din cel trecut, fie că este vorba despre foști studenți care plecau spre marile orașe, sau despre muncitorii veniți din satele vecine la fabricile din târgul Fălticenilor.
Multe imagini din trecut, dar și o imagine dezolantă despre viitor.
SERGIU JIPA
ZIARUL DE PE NET
Păcat…Mă doare sufletul cînd mă uit la aceste fotografii. Ca mulţi fălticeneni şi eu am amintiri legate de această gară. Păcat…
Dureros, tare dureros…Cine si ce se mai poate face? Se pare ca nimic.
Multumim d-lui Jipa! Iar mai “trageti de maneca”, dar, in afara de noi, cititorii, mai doare pe cineva? Cine aude?
nu e vina ,,afaceristilor locali cu interese ascunse” ca CFR nu mai vor la Falticeni. app cladirea si tot ce e acolo e a cfr-ului… singurul repros adus administratiei locale e ca nu a incercat o atragere a cfr-ului sa mentina ruta deschisa… dar economic ar fi greu de justificat…. ar fi foarte frumos ca primaria sa incerce preluarea cladirii, repararea ei si transformarea intr-un muzeu care sa prezinte vechea industrie din falticeni , ca si asa toti nosalgicii tanjesc la ea…. 🙂
Ce bine vorbesti parca ai fi angajat la primarie sau la PSD.Admnistratia nu este de vina,afaceristii nu au interese si tu comentezi asa aiurea fara niciun scop.Parca ai fi AI AI pesedistul sau Liviu.
(Comentariu adaugat de un email invalid)
Bine punctat, dle Ion. Normal ca peste tot unde s-a falimentat ceva în oras si-n zona, au aparut imediat sacalii sa acapareze totul. Nici ei nu mai spun si nu mai stiu probabil, câte terenuri dintr-astea au acaparat, sau câte tone s-au dus la fier vechi si cât si-au dus fiecare prin curti, din ce s-a furat de prin tot orasul, de la dalele de granit, tevi, materiale de tot felul, pâna la corpuri de iluminat si obiecte suvenir.
”majoritatea locuitorilor trăiesc din salariile primite în instituțiile bugetare” super aglomerate si neproductive. E plin la stat de inspectori si consilieri superiori.
Zona garii ar putea avea un punct fix al gardienilor publici avand in vedere ”deportarile” din ultimii ani.
Ideea d-lui de mai sus, cu un muzeu al Falticeniului,in care sa fie exponate cu toata industria, facuta praf dupa ’90, ar fi excelent. Daca vine cineva in vizita in acest targ, macar sa vada cum arata altadata. Numai ca ar trebui vorbit cu cei de la MAI pentru o paza militarizata caci altfel, in 2 zile, dispare tot de acolo!
Cei din vale voteaza si trebue lasati in pace.
Păcat de acest colț de rai și de cultura acestui oraș, cândva o mândrie a culturii românești.
Întrebarea este;
Unde vom ajunge?
Ca fost salariat în st.CFR Fălticeni sunt profund dezamăgit de starea de degradare în care a ajuns st.Falticeni,locul prin care altădată se perindau zilnic sute de călători,locul prin care zeci de trenuri de marfa soseau la încărcare descărcare. Acum a ajuns un loc părăsit lăsat pradă darapanarii și degradării,la fel ca multe alte gări de pe magistrala.Trist,dar adevarat! Nicu B.
C
Mă și mir cum acest obiectiv a atras atenția acestui cotidian local, dar nu și a ”celui” din centrul urbei. Înghesuiți în Sprinter-uri, Golf-uri negre sau Dacii albastre, oamenii de pe Valea Șomuzului acceptă să călătorească în nesiguranță, disconfort. Între timp, șinele ruginesc… și noi suspinăm la citirea acestor rânduri nostalgice.
Eu vad zilnic niste mãrfare cu vreo 40 de vagoane!
doar in Romania se poate intampla asa ceva…
Eu propun să fie făcută muzeu al căilor ferate și al fălticenenilor…
Cetatenii niciodata nu trebuie sa renunte la gara! E un drept cetatenesc, de care nimeni n-ar trebui sa-si bata joc, nici din administratie, nici de la companiile astea feroviare capusa. Dimpotriva, fiecare avea obligatia sa informeze oamenii, si chiar dupa ce a fost închisa gara, în 2016, anual, trebuia prezentat un raport al starii materialului feroviar aferent, a întregii infrastructuri. Nu s-a publicat nimic, nici pe 2016, 2017, 2018, 2019! Sunt totusi 4-5 ani, de când nu s-a vazut macar o verificare anuala a acestor materiale. Normal ca multora le convine situatia : unii fura, altii distrug, altii poate si-au luat deja acele terenuri pe proprietate personala, altii pur si simplu profita si se bucura de acest haos si aceasta hotie la scara mare, care ar fi imposibila în alte tari! Gara trebuie obligatoriu renovata, mentinuta si repusa în functiune, la fel si liniile de transport cereale si marfuri. Aici nu e vorba doar de cei cca 20000 locuitori ai orasului ci si ai zonei. Cca 100000 de oameni sunt privati de acest mijloc de transport sigur. Daca s-ar face macar o cursa dus-întors, lunar, catre aeroporturile din Suceava, Bacau, Iasi, Bucuresti, sau spre marile spitale universitare si militare (gen Cluj, Târgu Mures, Iasi, Bucuresti) si eventual, în functie de sezon, spre obiective turistice, des frecventate, tot ar fi rentabila. Normal ca diverselor companii capusa, de transport pasageri, le convine situatia, le convine sa înghesuie oamenii si elevii mai rau ca sardinele si sa le ia pret de bilet întreg, nerespectând niciodata numarul de pasageri impus. Conditiile de transport în comun sunt total nesigure, supra-aglomerate, insalubre si cu mijloace de transport care sunt extrem de uzate, ruginite, pericol public. Multi ati scris de muzeu. Daca gara va fi transformata (putin probabil), în muzeu, ea nu va fi decât o noua dauna permanenta în buget, ce va trebui acoperita, tot de cetateanul contribuabil, nicidecum ceva util si care sa aduca beneficii, atât cetatenilor, comunitatii, cât si administratiei. Cum sa dezvolti economic zona asta si comunele din jur, daca tu n-ai nici macar o amarâta de gara în toata zona si niste linii sigure de transport pasageri si marfuri?! In mod voit, acea zona ce duce spre gara, cât si împrejurimile, s-au lasat în simili-paragina. Acolo deja trebuia conceput un sistem simplu, sigur, rapid si confortabil de a coborî din oras pâna în acea zona, destul de izolata. Apoi curatat totul de cladiri darâmate, abandonate, de locuri nesigure si insalubre, de deseurile aruncate de oameni, de buruieni. Asigurata o parcare iluminata si modernizata. Instalate niste toalete calumea, instalat un sistem de supraveghere, etc. Gânditi-va ca state precum Moldova, Belarus sau Ucraina, care nu-s în UE, ne pot râde oricând în nas la capitolul sistem de transport feroviar, curatenie, modernizare, calitate. Fiind tari vecine, cu state de acest gen, care-s la 2 pasi de noi, ar trebui sa dezvoltam si noi relatii de colaborare, nu doar sa asteptam investitiile inexistente ale statelor UE, ale Chinei, Turciei, sau altor state, care, probabil, nu vor veni niciodata în zona, decât, eventual, sa ne vânda marfa lor de slaba calitate, sau sa ne care în continuare padurile.