Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus trimiterea în judecată a 16 persoane, cercetate în stare de libertate pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: Lilian Avram zis „Giuliano” – 19 infracţiuni (înşelăciune, tentativă la infracţiunea de înşelăciune, fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată, fals în declaraţii, participaţie improprie la fals intelectual); Dănuț Dănilă –18 infracţiuni (înşelăciune, tentativă la infracţiunea de înşelăciune, fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată, fals în declaraţii, participaţie improprie la fals intelectual, fals privind identitatea); Mihăiță Musteață – 9 infracţiuni (înşelăciune, tentativă la infracţiunea de înşelăciune, fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată, fals în declaraţii, participaţie improprie la fals intelectual); Anișoara Lazăr – 8 infracţiuni (tentativă la infracţiunea de înşelăciune şi fals în înscrisuri oficiale sub semnătură private); Andrei Chiribău – 5 infracţiuni (înşelăciune, fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată, fals în declaraţii, participaţie improprie la fals intelectual); Vasile Politic – 5 infracţiuni (înşelăciune, tentativă la infracţiunea de înşelăciune, fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată, fals în declaraţii, participaţie improprie la fals intelectual); Andrei Ciorpac –4 infracţiuni (înşelăciune, fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată, fals în declaraţii, participaţie improprie la fals intelectual); Daniel Avram – 4 infracţiuni (înşelăciune, tentativă la infracţiunea de înşelăciune, fals în înscrisuri oficiale sub semnătură private); Cristian Pamparău – 4 infracţiuni (înşelăciune, tentativă la infracţiunea de înşelăciune, fals în declaraţii, participaţie improprie la fals intelectual); Petru Curelar – 2 infracţiuni (înşelăciune şi fals în înscrisuri oficiale sub semnătură private); Vasile Avram – 2 infracţiuni (înşelăciune şi fals în înscrisuri oficiale sub semnătură private); Gabriel Acatrinei – 2 infracţiuni (înşelăciune şi fals în înscrisuri oficiale sub semnătură private); Gavril Gherman – 2 infracţiuni (tentativă la infracţiunea de înşelăciune şi fals în înscrisuri oficiale sub semnătură private); Florin Gherman – 2 infracţiuni (tentativă la infracţiunea de înşelăciune şi fals în înscrisuri oficiale sub semnătură private); Vasile Isopescu – 2 infracţiuni (tentativă la infracţiunea de înşelăciune şi fals în înscrisuri oficiale sub semnătură private) și Nicușor Popa – 2 infracţiuni (tentativă la infracţiunea de înşelăciune şi fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată).
În perioada 2009 – 2012, ei au indus în eroare sau au încercat să inducă în eroare societăţi de asigurări, înscenând accidente rutiere pentru obţinerea de despăgubiri.
Aceştia nu au acţionat în mod organizat, coordonat, sub conducerea unui lider, ci fiecare dintre aceştia a desfăşurat activităţi similare, în mod independent, ajutându-se, eventual, între ei, la punerea în scenă a unor accidente.
Inculpaţii deţineau sau procurau autoturisme scumpe, de lux, deja avariate ( BMW, Audi, Jaguar, Mercedes, Volvo ) pe care le foloseau pentru a înscena accidente rutiere, care în fapt nu aveau loc sau erau simulate pentru a da credibilitate mecanismului de producere.
Majoritatea au fost înscenate ca presupunând implicarea a 2 autovehicule, dar au fost identificate şi evenimente rutiere în care s-a declarat că au fost implicate 3 autovehicule ( pentru a justifica avarii în faţă şi în spate la autoturismul deja avariat ) sau un singur autovehicul.
Unul dintre autovehicule era autovehiculul scump, deja avariat, iar al doilea era autovehiculul „vinovat”, în general un autovehicul ieftin ( de multe ori de fabricaţie autohtonă, marca Dacia ), ale cărui reparaţii să nu fie costisitoare, având în vedere că nu puteau fi acoperite în baza unei poliţe de asigurare.
Despăgubirile pentru autoturismele scumpe, deja avariate, au fost solicitate, de cele mai multe ori în baza poliţei de asigurare de răspundere civilă auto RCA aferentă acestor autovehicule ieftine, folosite în scenariile accidentelor ca autovehicule „vinovate”.
Au fost identificate şi situaţii în care despăgubirile au fost solicitate în baza unor poliţe de asigurare facultativă tip CASCO.
Autoturismele deja avariate au fost prezentate în mod repetat unor societăţi de asigurare diferite, cerându-se despăgubiri pentru aceleaşi avarii prezentate de autoturisme, pretinzându-se însă, la fiecare societate de asigurare, că au fost produse în împrejurări diferite, în accidente rutiere diferite.
Multe dintre autoturisme proveneau din străinătate, fiind posibil să fi fost achiziţionate deja avariate.
De altfel, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că Lilian Avram zis „Giuliano” a achiziţionat autoturisme avariate de pe teritoriul României, pretinzând că le va dezmembra.
Pentru a îngreuna descoperirea fraudei, de la un eveniment rutier la altul s-a procedat la schimbarea societăţii de asigurări, la schimbarea proprietarului şi a conducătorului auto, precum şi a numărului de înmatriculare.
Autoturismele provenite de pe teritoriul Marii Britanii au fost prezentate societăţilor de asigurări fie cu numere de înmatriculare britanice, fie cu numere de înmatriculare provizorii româneşti.
Cu privire la unele pretinse accidente rutiere, inculpaţii au sesizat organele de poliţie, au dat declaraţii false în faţa lucrătorilor de poliţie, prezentând o dinamică nereală a accidentului pretins produs, iar în baza declaraţiilor false date de conducătorii auto, lucrătorii de poliţie au întocmit procese verbale de constatare a contravenţiei, procedând la sancţionarea conducătorului auto indicat ca fiind vinovat.
Folosind procesul verbal şi declaraţiile date în faţa organelor de poliţie, ei s-au adresat societăţilor de asigurări, prezentând acelaşi mecanism nereal de producere a evenimentului rutier, iar în baza înscrisurilor falsificate au fost deschise dosare de daună, în care inculpaţii au încercat sau au reuşit să inducă în eroare societăţile de asigurare, în vederea obţinerii de despăgubiri necuvenite.
În cea mai mare parte a cazurilor, deşi pretinsele evenimente rutiere au avut loc în interiorul localităţilor şi s-au soldat cu avarii majore ale autoturismelor ( la unele dintre autoturisme s-a constatat daună totală ) nu au existat victime şi nu au fost identificaţi martori oculari.
Evenimentele rutiere au fost înscenate în diferite localităţi, majoritatea din zona Rădăuţi, dar şi în apropierea municipiului Fălticeni sau chiar în judeţul Iaşi.
Multe dintre evenimentele rutiere sunt pretins produse după acelaşi scenariu : efectuarea unei manevre bruşte de evitare a unei gropi sau a unui câine ( de către autoturismul „vinovat” ) cu consecinţa acroşării laterale a unui autovehicul aflat în depăşire ( autoturismul care urma a beneficia de despăgubiri ), care în urma impactului părăseşte partea carosabilă, ajunge în şanţ, apoi ricoşează într-un obstacol ( copac, stâlp, parapet de beton ).
Cele mai multe evenimente rutiere au fost înscenate la iniţiativa şi cu contribuţia lui Lilian Avram, acesta oferind idei sau maşini avariate şi altor persoane pentru a acţiona în mod similar.
Un mare număr de accidente a fost înscenat cu contribuţia lui Dănilă, la iniţiativa şi sub coordonarea lui Avram, acesta fiind cel care furniza maşini deja avariate, alte maşini „vinovate” de producerea accidentului, deţinea actele autoturismelor şi stabilea scenariul pentru pretinse accidente rutiere, scenariu care urma a fi declarat organelor de poliţie şi reprezentanţilor societăţilor de asigurări.
Avram a contribuit la înscenarea a 8 evenimente rutiere, Dănilă la înscenarea a 6 astfel de evenimente, Lazăr la 4, iar Musteaţă şi-a adus contribuţia la 3.
Restul au participat doar la înscenarea a câte unui singur eveniment rutier, în general fiind folosiţi de „iniţiatorul” accidentului în calitate de conducători auto ai autoturismelor „vinovate”.
Aceşti conducători auto au fost mereu schimbaţi, de la un accident la altul, probabil tot pentru a îngreuna descoperirea fraudei.
Ei au încercat sau au reuşit să inducă în eroare 7 societăţi de asigurări.
În mare parte dintre evenimentele rutiere, inculpaţii nu au reuşit să inducă în eroare societăţile de asigurări, reprezentanţii acestora efectuând verificări amănunţite înainte de a acorda despăgubiri ( cu privire la o parte din doarele respinse la plată de societăţile de asigurări, inculpaţii au formulat acţiuni în judecată insistând în obţinerea de despăgubiri necuvenite ).
În alte cazuri însă, inculpaţii au reuşit să fraudeze societăţile de asigurări, obţinând despăgubiri necuvenite consistente ( 25.000 – 60.000 de lei ), sume care nu au fost recuperate şi cu care societăţile de asigurări s-au constituit părţi civile.
În prezenta cauză au fost efectuate cercetări cu privire la un număr de 18 evenimente rutiere, cu privire la 4 dintre acestea nu au fost identificate probe suficiente în sensul că au fost înscenate, însă avariile prezentate de autoturismele implicate în aceste evenimente au fost prezentate ulterior altor societăţi de asigurare, ca şi cum ar fi fost avariate la alte date.
Cu privire la alte 14 evenimente s-a efectuat urmărire penală, dosarul fiind înaintat Judecătoriei Rădăuţi.
.
.
.
SORIN NICA
