Colegiul Medicilor Suceava face cunoscute o parte din concluziile studiului Corupția în sistemul public de sănătate. Analiza cauzelor D.N.A. soluționate de instanță prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 – 2017 întocmit deDirecția Națională Anticorupție.
Analiza a identificat 5 domenii de manifestare a corupției în sistemul public de sănătate : achiziții publice, servicii medicale, bugetarea unităților spitalicești, accesul personalului în sistemul medical și autorizarea farmaciilor.
Potrivit documentului, în privința serviciilor medicale, corupția s-a manifestat în expertizarea medicală a capacității de muncă și în realizarea consultațiilor și actelor medicale, iar în privința accesului personalului în sistemul medical prin finalizarea studiilor de profil și la angajarea în spital.
”În ambele situații asistăm la normare instituțională a mitei ( suma solicitată ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajări la spital, în majoritatea cazurilor existau tarife standard )” menționează DNA.
Studiul constată că manifestarea infracționalității are loc în majoritatea aspectelor structurale și funcționale ale sistemului de sănătate, cu implicații asupra calității actului medical oferit populației.
Un alt aspect important se referă la ”existența unor cutume” în oferirea și primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal și moral – dreptul la sănătate.
Opinia DNA este că “aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicați ( medici, pacienți, firme etc. ) sunt cunoscute de aceștia de dinainte de a interacționa cu sistemul, fiind acceptate, dar și transmise mai departe.
Ritmicitatea și continuitatea temporală a actelor de corupție practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unității spitalicești, precum și existența cutumelor privind plăți informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficiența mecanismelor de verificare și control”.
Luna trecută, conducerea Spitalului Județean Suceava a anunțat implementarea unui sistem de management anticorupție.
Managerul Vasile Rîmbu a declarat că “sunt vizate nu doar comportamente care se referă la bani dați în plic sau strecurați în buzunarul personalului din spital, ci și raporturile dintre medicii prescriptori și furnizorii de medicamente, cadourile, ospitalitatea, donațiile și beneficiile similare, angajările, precum și achizițiile făcute de unitatea medicală”.
El a fost de acord că acest program nu va eradica fenomenul de corupție, însă “va reprezenta o garanție ridicată a unui comportament etic”.
În ultimii ani, la Spitalul Județean Suceava s-au derulat anchete referitoare la implicarea unor angajați în eliberarea de documente medicale neconforme, folosite în pensionări ilegale, precum și cercetări referitoare la primirea de bani sau alte foloase pentru servicii medicale ori nemedicale, unele cazuri încheindu-se cu trimiteri în judecată și condamnări.
DAN PASCARU
