*El a reamintit faptul că în depozitele municipalității fălticenene stau, fără a fi expuse așa cum s-ar cuveni, lucrări importante ale pictorului Aurel Băeșu, o personalitate pe care și-o revendică mai multe orașe din România, dar care își trage seva creatoare de la Fălticeni
Prezent, ieri, la vernisajul expoziției “Un pictor de front. Aurel Băeșu (1896-1928). Portrete”, scriitorul, jurnalistul și criticul de artă Grigore Ilisei și-a manifestat din nou îngrijorarea cu privire la starea în care se află mari donații culturale care fac parte din zestrea națională și care zac în subsolurile insalubre, pline de egrasie ale Galeriei Oamenilor de Seamă din Fălticeni. Este vorba în principal despre manuscrisele criticului Eugen Lovinescu, donate de acesta cu generozitate Muzeului “Vasile Ciurea”, și care zac de zeci de ani în condiții distrugătoare. Nu este prima oară când Grigore Ilisei avertizează, atât în public dar cât și în privat, factorii de decizie de la nivelul municipalității, însă nimeni nu a luat vreo măsură pentru a salva aceste valori:
“Felul în care Sadoveanu descria priveliștile acestui topos, a împrejurimilor lui, a fost un stimulent pentru Băeșu, care a încercat și el să găsească echivalențe plastice și să transpună priveliști cu tihna, cu armonia lor lăuntrică, cu elementele de expresivitate maximă în peisaje care sunt dăinuitoare și astăzi și sunt mărturisitoare. Și se află și astăzi, unele dintre ele, în tezaurul Fălticenilor datorită faptului că el avusese o legătură foarte apropiată cu unul din marele spirite ale acestui loc, un spirit cultural și în același timp un spirit administrativ, un ziditor. E vorba de Vasile Ciurea. Zidind muzeul lui Vasile Ciurea la începutul secolului, Băeșu a fost la fel ca și Eugen Lovinescu, un dăruitor, adică a dăruit niște lucruri pentru acest muzeu ca el să capete corp, să aibe forță, să însemne ceva.
Datorită acestui fapt – s-au mai și cumpărat după aceia lucrări, s-au mai și donat -, dar primele lucruri au venit chiar dinspre Aurel Băeșu spre Muzeul Vasile Ciurea, așa cum Eugen Lovinescu a donat o bună parte din manuscrisele lui, Bălăuca și celelalte care se află în patrimoniul Galeriei Oamenilor de Seamă și, din păcate, sunt într-o primejdie de moarte. Revin din nou asupra acestui lucru, e o durere foarte profundă pentru că acolo există egrasie și, probabil, curând – curând, aceste lucruri vor dispărea iremediabil și, sigur, oamenii care ar putea să facă ceva poate nu își dau seama de însemnătatea acestui lucru și de faptul că procesul este iremediabil. Adică nu se mai poate face nimic la un moment dat , chiar dacă ai bunăvoință și ai vrea să o faci. De aia trebuie găsit întotdeauna momentul potrivit pentru a acționa. ”
Ilisei a vorbit și despre faptul că lucrările pictorului Aurel Băeșu donate lui Vasile Ciurea stau în depozite în loc să fie expuse și admirate.
“Spuneam, sigur, orașul acesta, Fălticeni, îi datorează mult și trebuie să facă mult pentru cultivarea memoriei lui, și ar trebui să se gândească, pentru că în depozitele sale există câteva lucrări importante ale lui Aurel Băeșu, ilustrând două mari direcții care sunt caracteristice picturii sale: pe de o parte peisagistica, în care excelează acest mare artist, și, după aceea, portretistica, pe care o vedem în fața noastră și care dă dovada unei capacități extraordinare de citire a sufletului omenesc, însoțită/împreunată evident cu mijloace tehnice care îi permit să realizeze ceea ce este, adică să dea acest fior al vieții, cum s-a spus, în fiecare dintre aceste lucrări pe care noi le privim. Și, deci, Fălticenii au o datorie mare în această privință, mai ale că Fălticenii nu sunt numai locul nașterii, sunt și locul primelor impulsuri, a primelor porniri”, a concluzionat Grigore Ilisei.
*” Aș fi capabil să mai conving și pe alții să doneze, dar important ar fi ca ele să poată sta pe perete”
Grigore Ilisei a mai spus că patrimoniul cultural al Fălticeniului poate fi îmbogățit cu noi lucrări prin donații, însă nu ar adăuga valoare atâta timp cât ele sunt dosite în depozite și nu sunt expuse.
“Eu aștept clipa când Fălticenii să facă ei o expoziție Aurel Băeșu, nu să o aducă de la Piatra Neamț, aducând de peste tot câte ceva și, eventual, în această galerie care, refăcută cu bani europeni sau bani naționali, să arate cu adevărat ca o galerie în care ar trebui să se afle o galerie temporară, unde să fie asemenea expoziții, iar aici să se afle patrimoniul de plastic care s-a adunat de-a lungul timpului, fie creat de Vasile Ciurea, fie creat de Ion Irimescu, sau de alți oameni care au dăruit. Și eu de pildă, cu mijloacele mele modeste am convins câțiva artiști și-au dăruit câteva lucrări acestui muzeu. Aș fi capabil să mai conving și pe alții, dar important ar fi ca ele să poată sta pe perete, asta este foarte important. Dacă nu facem asta, nu își are nici un rost să existăm. Niște săli cu zăbrele așa cum vedem aici, nu sunt niște săli să poată găzdui asemenea comori”, a mai spus cu amărăciune Grigore Ilisei.
Managerul preot Teodor Brădățan a recunoscut că este nevoie să se schimbe anumite lucruri la muzeu și a început o serie de demersuri în acest sens, dar “nu este chiar așa de ușor”.
SERGIU JIPA
sergiu@ziaruldepenet.ro
