Ioan Ilișescu, candidatul PRO România pentru fotoliul de primar al Fălticeniului, propune dezvoltarea turismului cultural și salvarea valorilor fălticenene: „S-a vândut tot ce s-a putut și ce nu trebuia vândut”

Profesorul Ioan Ilișescu, omul îndrăgostit de Fălticeni care candidează pentru fotoliul de primar din partea PRO România, își dorește să câștige scrutinul din 27 septembrie pentru a putea salva valorile fălticenene și pentru a deschide un capitol nou în dezvoltarea urbei de pe Șomuz.

A candidat independent ani de zile dar a ajuns la concluzia că doar cu sprijinul unei formațiuni politice poate deveni primar și a ales partidul lui Victor Ponta pentru că acolo a găsit oameni care au greșit în politică, au învățat din greșelile lor și știu ce au de făcut.

Candidatul Ilișescu și-a pregătit un program ambițios pentru fălticeneni, cu idei de modernizare a centrului, piste de biciclete, spațiu multifuncțional pentru copii și pentru evenimente publice, bazar nou și modern, reînființarea unor evenimente culturale și susținerea fenomenului cultural local, o nouă Casă de Cultură – redenumită Ateneu, modernizarea și extinderea parcurilor și protejarea clădirilor vechi din municipiu.

„O parte dintre aceste idei le-am împărtășit de-a lungul timpului celor care puteau să le pună în aplicare, dar lipsa de inițiativă, comoditatea, interesul personal al unor oameni din rândul celor care trebuiau să decidă și faptul că aceste idei nu le aduceau prea multe voturi, a dus la situația actuală a Fălticeniului.

Dacă nu se intervine cu niște modificări vizionare și în interesul tuturor cetățenilor sunt șanse ca Fălticeniul să se urâțească tot mai mult, spațiul public să fie tot mai puțin, pentru că s-a vândut tot ce s-a putut și ce nu trebuia vândut, iar Fălticeniul să devină ”locul unde nu se întâmplă nimic”, parafrazându-l pe M. Sadoveanu.

Mulți m-au întrebat cum de mi-a venit ideea acestor proiecte de transformare a Fălticeniului într-un oraș frumos și funcțional și eu le-am răspuns că eu mă gândesc la așa ceva de aproate 30 de ani dar n-am avut ocazia și n-am găsit oamenii care să renunțe la interese și să iubească Fălticeniul la fel de mult ca mine”, spune Ion Ilișescu.

Turismul cultural, șansa Fălticeniului să se dezvolte

Ioan Ilișescu este de părere că dezvoltarea economică este extrem de importantă și, pe lângă propunerea înființării unui parc industrial, el își dorește valorificarea potențialului turistic local: cel de agrement și cultural: „Pe lângă dezvoltarea turismului cultural care reprezintă un domeniu economic important, trebuie dezvoltat și turismul de agrement care va contribui esențial la realizarea obiectivului strategic și anume acela de a determina turistul să stea măcar o noapte la Fălticeni. Zona cu mari posibilități pentru dezvoltarea turismului de agrement este zona „Nada florilor”unde se pot pune în practică proiecte grandioase dar mai trebuie idei și oameni determinați să le pună în practică, ceea ce nu am prea văzut până acum.”

Candidatul PRO România spune că în ceea ce privește turismul cultural în Fălticeni, pe lângă obiectivele culturale și muzeele deja existente și ținând cont de istoria și specificul local, avem posibilitatea înființării unor noi muzee: Muzeul pictorilor fălticeneni, Muzeul obiceiurilor folclorice de iarnă, Muzeul „Coana Chirița”- „Matei Millo”- „Grigore Vasiliu Birlic”  și Muzeul meșteșugarilor – un muzeu în aer liber, cu case în stil tradițional și cu demonstrații practice ale meșterilor.

Clădirile pentru înființarea acestor muzee există și sunt în proprietatea Primăriei, numai că trebuie reabilitate și compartimentate în funcție de specificul muzeului.

Prin crearea acestor muzee turiștii ar avea o paletă mult mai divesificată pentru a-și satisface preferințele lor și astfel ar avea pentru ce rămâne măcar o noapte în Fălticeni ceea ce înseamnă profit pentru prestatorii de servicii în domeniul turistic.

Protejarea clădirilor vechi din Fălticeni: „Eu m-am luptat personal și încă mă mai lupt cu instituții ale statului care trebuiau să protejeze aceste clădiri”

Candidatul Ioan Ilișescu este de părere că „dacă am iubi cu adevărat Fălticeniul, ar trebui să ne preocupe protejarea clădirilor care ne amintesc de vechiul Fălticeni.”

Ilișescu le reamintește decidenților de astăzi că au obligația legală de a proteja aceste clădiri vechi și reamintește că unele obiective nu au fost declarate clădiri de patrimoniu tocmai pentru a putea fi puse la pământ, iar în locul lor să apară diverse investiții imobiliare.  El a dat exemplul unor clădiri aflate în proprietatea Primăriei Fălticeni (casa Gabriel Tatos și casa Brener, ambele situate pe strada Maior Ioan) și care se dărâmă din cauza nepăsării administrației publice locale.

„Eu m-am luptat personal și încă mă mai lupt cu instituții ale statului care trebuiau să protejeze aceste clădiri, în schimb aceste instituții, exploatând lacune legislative, au făcut rău clădirilor vechi din Fălticeni. Eu am ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (C.E.D.O.), pe banii mei și nu au fost puțini, pentru a repara niște ferestre care stricau arhitectura unei clădiri vechi și acest lucru îl pot demonstra cu acte, nu cu vorbe. În aceste acțiuni n-am avut niciun interes personal decât interesul public. Mai concret, n-am vrut să se spună peste ani că Ioan Ilișescu a trecut nepăsător prin Fălticeni cum au trecut mulți alții în ultimii 50 de ani. Dacă acestora le-ar fi păsat de Fălticeni, acum acest oraș ar fi mai frumos decât Botoșaniul sau decât alte orașe frumoase din România și Europa.
În atitudinea mea este vorba de conștiință dar pentru mulți este greu de înțeles aceast cuvânt. Monica Lovinescu, o fălticeneancă care a avut un rol important în schimbarea lumii europene și mondiale, spunea că <poporul român nu duce lipsă de genii, duce lipsă de caractere>”, ne-a mai declarat Ioan Ilișescu.