Întreitul durerii
–
Durerea se consumă încet,
Cu picuri mici de apă evaporată pe obraji,
Pe sub masca neagră.
–
Durerea se consumă cu ochii ațintiți spre cer,
La Dumnezeu din picturile bisericii,
Cu ochii deschiși și uscați,
Cu sufletul închis și plâns, de copil.
–
Durerea se consumă și cu lacrimi neascunse,
Neoprite, bătrâne, dar din focul tinereții rămase,
Cu tărie și dinți încleștați.
–
Când cuiele ne se pot bate cu ciocanul,
Bormașina înfiletează fiecare milimetru
De șurub zdravăn în capacul lucios,
În urechi, adânc în minte, pentru totdeauna!
–
Ninge frumos, cu fulgi mari
Cât palma, să acopere o inimă.
–
