Știi
–
Știi că-i primăvară când vezi flori galbene
Răsărind pe unde nu te-aștepți,
Atunci când îți vei încălzi sufletul la masa Învierii,
Când lași frigul de-o parte și iarna, cu haine cu tot.
Când te surprind prima oară pescărușii,
Care încurcă mereu anotimpurile… de la căldură.
–
Știi că-i primăvară când te încălzești cu toată ființa de soare,
Ca de un vers neînțeles care te înțelege el pe tine.
Ca atunci cînd îl simți pe Nichita și el te-ar putea „citi” din depărtări
Fără lacune, într-un cerc uneori imperfect
În toată perfecțiunea cuvintelor.
