Memoriul de Prezentare pentru proiectul „Autostrada Pașcani – Suceava”, propus a fi amplasat în județele Iași, Botoșani și Suceava a fost publicat pe site-ul Agenției Naționale de Protecția Mediului.
Potrivit acestui document, autostrada Paşcani – Suceava va avea o lungime totală de circa 62 kilometri, fiind proiectată pentru un regim de viteză de 120 km/h.
Valoarea investiţiilor propuse în proiect este de aproximativ 4.301.671.165 lei fără TVA și perioada de implementare este estimată la 30 de luni.
Traseul va traversa teritoriul judeţului Iaşi pe o lungime de 12,3 km, judeţul Botoşani pe o lungime de 6,5 km şi judeţul Suceava pe o lungime de 43,2 km.
Autostrada Paşcani – Suceava traversează teritoriul administrativ a 13 unități administrativ-teritoriale: Paşcani [IS], Valea Seacă [IS], Lespezi [IS], Tătăruşi [IS], Tudora [BT], Dolhasca [SV], Liteni [SV], Fântânele [SV], Udeşti [SV], Vereşti [SV], Salcea [SV], Dumbraveni [SV], Suceava [SV].
Reamintim faptul că autostrada Paşcani – Suceava este parte a proiectului de drum Paşcani – Suceava – Siret, care va face parte din coridorul Bucureşti – Ucraina, prin care va fi asigurată o legătură rapidă între sudul ţării prin Autostrada A7 către nord în regiunea Moldoveni şi spre ţara vecină din nord, Ucraina.
Autostrada Paşcani – Suceava va avea două benzi de circulație pe fiecare sens de mers, banda mediană, acostamente și banda de urgență.
Traseul va fi împrejmuit cu gard de protecţie pe ambele părţi și se vor prevedea parcări și spații de servicii conform reglementarilor în vigoare.
Toate intersecţiile autostrăzii cu alte drumuri publice sunt proiectate denivelat, traversarea căilor ferate se face prin pasaje inferioare și s-au proiectat lucrări hidrotehnice necesare pentru asigurarea condiţiilor optime de scurgere a apelor si punerea in siguranţă a structurilor podurilor.
Pentru autostradă şi bretele la nodurile rutiere este prevăzut sistemul rutier semirigid, format din beton asfaltic de uzură, blinder cu criblură, mixtură asfaltică, agregate naturale stabilizate cu ciment, balast, pământuri stabilizate cu lianturi hidraulici.
Zona mediană este impermeabilizată şi alcătuită din următoarele materiale: beton asfaltic uzură, agregate naturale stabilizate cu ciment, balast, strat de formă din pământ stabilizat.
Pentru platforme parcări (CIC, PSD) sunt prevăzute următoarele materiale: beton de ciment rutier; balast stabilizat cu ciment; fundaţie din balast și strat de formă.
Cinci noduri rutiere pe tot traseul
Legătura între rețeaua rutieră existentă și autostradă se realizează printr-un sistem de noduri rutiere.
Amplasamentul si tipul nodului a fost propus functie de rezultatele Studiului de trafic.
Pe traseul autostrazii Paşcani – Suceava au fost proiectate 5 noduri rutiere, respectiv: Heci, Dolhasca, Roșcani, Dumbrăveni, Aeroport.
Nodul rutier Heci este propus la intersecţia cu DJ 208F (Fântâna Mare – Heci – Lespezi). Drumul expres se execută la nivel, iar drumul judeţean va fi denivelat. Pentru racordarea celor două căi de comunicaţie se realizează bretele care încep din două sensuri giratorii de pe drumul judeţean, de o parte şi cealaltă a autostrăzii. Elementele geometrice ale bretelelor asigură o viteză de proiectare de 60 km/h. Conexiunea la DJ208F se face prin intersecţii tip giratoriu. Bretelele nu se conectează direct în intersecţia tip giratoriu, se conectează în DJ208F prin secţiuni de pătrundere şi ieşire în flux cu lungimi de 70 m.
Nodul rutier Dolhasca este amplasat pe raza orașului Dolhasca şi este un nod de tip „trompetă”, cu buclă de ieşire de pe autostradă şi pasaj superior în vederea traversării acestuia. Din breteaua 1 bidirecţională printr-o giraţie se realizează o legătură de circa 0,3 km pentru conectarea DJ 208I la autostradă. Geometria bretelelor asigură o viteză de proiectare de 60 km/h. Nodul rutier Dolhasca este propus la conexiunea cu DJ 208I (Siliştea Nouă – Budeni), pe partea stângă a cursului inferior al râului Siret.
Prin Nodul rutier Roşcani se realizeză conexiunea cu DJ208C. Acesta este amplasat în judeţul Suceava,
în partea de sud a localităţilor Roşcani şi Vercicani, la graniţa cu judeţul Botoşani. Geometria bretelelor
asigură o viteză de proiectare de 60 km/h.
Nodul rutier Dumbrăveni este proiectat la sud de localitatea Dumbrăveni, la intersecţia cu DJ 208B
(Vereşti – Dumbrăveni). Autostrada rămâne la nivel, iar drumul judeţean relocat va fi denivelat. Pentru
racordarea celor două căi de comunicaţie se realizează bretele care încep din două sensuri giratorii de
pe drumul judeţean, de o parte şi cealaltă a autostrăzii. Elementele geometrice ale bretelelor asigură o
viteza de proiectare de 60 km/h. Conexiunea la DJ208B se face prin intersecţii tip giratoriu. Bretelele
nu se conectează direct în intersecţia tip giratoriu, în DJ208B se face prin secţiuni de pătrundere şi
ieşire în flux cu lungimi de 70 m.
Nodul rutier Aeroport Suceava – pentru conectarea autostrăzii cu Aeroportul International Suceava şi DN29 este propus un nod rutier. Această conexiune se realizează printr-un drum de legătură de aproximativ 5,2 km.
Nodul rutier se situează la nord-est faţă de municipiul Suceava, pe drumul de legatură ce se va proiecta
pentru a face conexiunea cu aeroportul. Conexiunea la DN29 a drumului de legatură se va face printr-o giraţie la nivel. Pe direcţia Salcea – Aeroport pentru relaţia la dreapta se va amenaja o bretea la dreapta pentru a descărca intersecţia giratorie de traficul care vine dinspre Salcea şi se îndreaptă către aeroport.
Pe direcţia Aeroport – Suceava pentru relaţia la dreapta către Suceava se va amenaja o bretea la dreapta
pentru a descărca intersecţia giratorie de traficul care vine dinspre aeroport şi se îndreaptă către
Suceava.
În harta următoare sunt prezentate nodurile rutiere incluse în proiect.
Pe traseul autostrăzii Paşcani – Suceava au fost proiectate o serie de poduri, podeţe, pasaje, viaducte
Centru de Întreținere și Coordonare, parcări de scurtă durată și spații de serviciu
Pentru autostrada Paşcani – Suceava au fost propuse următoarele dotări:
• Centru de întreţinere şi coordonare (CIC);
• Parcări de scurtă durată (PSD);
• Spatii de Serviciu (SS) tip S1 si tip S3
În alegerea zonei pentru amplasarea dotărilor s-a urmărit distanţa optimă faţă de reţelele existente (reţele de alimentare cu apă şi canalizare, reţele electrice, reţele telefonice, reţele de drumuri etc.).
Toate spaţiile de servicii şi parcările de scurtă durată vor fi dotate cu câte 6 locuri de parcare cu posibilitate de încărcare a autoturismelor electrice de la 3 posturi, fiecare deservind câte 2 locuri de parcare. CIC vor avea câte 2 locuri de parcare dotate cu staţii de încărcare necesare reîncărcării maşinilor electrice de la 1 post.
Centrul de Întreţinere şi Coordonare (CIC) este unitatea de deservire a sectorului de autostradă având rolul de menţinere în stare corespunzătoare de exploatare a autostrăzii şi de asigurare a securităţii circulaţiei rutiere în sectorul arondat, susţinând şi reparaţia utilajelor din dotare. Are de asemenea funcţii de coordonare a activităţii punctelor de sprijin şi de supraveghere permanentă a încadrării autostrăzii în criteriile de performanţă, având în dotare echipamente de măsură şi control specifice.
Centru de Întreţinere şi Coordonare este un complex tehnic care are de asemenea o serie de sarcini
grupate astfel: supravegherea traficului, a influentei factorilor meteorologici asupra circulatiei; acordarea de prim ajutor în caz de accidente; întretinerea autostrazii pe tronsonul aferent, a spatiilor de serviciu, a marcajelor, a
instalatiilor de iluminat si a instalatiilor de telecomunicatii; refaceri si remedieri dupa accidente sau calamitati naturale; perceperea de taxe si amenzi; alimentarea cu combustibil a utilajelor de întretinere; întretinerea utilajelor din dotare.
CIC-ul va beneficia, printre altele, de clădire operaţională P+1E, garaj autoutilitare și rezervoare carburanţi supraterane.
Pentru realizarea proiectului este necesară totodată relocarea unor reţele de utilităţi (alimentare cu apă şi canalizare, transport sau alimentare cu gaz, instalaţii de telefonie şi reţele electrice)
De asemenea, va fi necesară demolarea unor grajduri ale fostului CAP Salcea, aflate într-o stare avansată de degradare.
Iluminat inteligent cu telegestiune
Iluminatul se realizează sisteme inteligente care se pretează la telegestiune, economice de energie pe toate lucrările de artă cu lungimi de peste 100 de metri. Au fost iluminate nodurile, intersecţiile şi structurile cu o lungime mai mare de 100 m, parcările de scurtă durată, dar şi Centrele de Întreţinere. Alimentarea sistemului de iluminat va fi asigurat de la reţeaua naţională/regională/Iocală de energie electrică se va realiza obligatoriu cu tehnologie LED şi prezentarea calculului de eficienţă energetică privind consumul de energie.
Panouri de reducere a zgomotului și panouri anticoliziune
Pentru reducerea nivelului de zgomot generat de lucrările de construcţie şi de traficul rutier de pe autostradă, în proiect este prevăzută montarea de panouri fonoabsorbante. Acestea vor fi prevăzute în principal în zonele localităţilor, însă şi în zone sensibile pentru faună. Locaţiile de amplasare a panourilor fonoabsorbante vor fi definitivate în urma analizei rezultatelor modelării de zgomot, necesar a fi realizată în cadrul Raportului privind Impactul asupra Mediului.
În etapa de construcţie se vor utiliza panouri mobile ce vor fi instalate la nivelul fronturilor de lucru, în special în zone cu sensibilitate ridicată (arii naturale protejate, zone de conectivitate/permeabilitate pentru speciile protejate de faună, zone locuite).
Pentru evitarea coliziunii faunei cu traficul auto în perioada de operare, în cadrul proiectului vor fi prevăzute panouri anticoliziune în locaţiile sensibile din punct de vedere al biodiversităţii. Principalele locaţii vizate sunt cele de intersecţie sau de învecinare cu Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică sau Situri de Importanţă Comunitară. Locaţiile de amplasare a panourilor anticoliziune vor fi definitivate în urma analizei riscului de mortalitate al speciilor, necesar a fi realizat în cadrul Evaluării Adecvate, dacă va fi necesară.
Proiectul autostrazii este propus pentru a fi implementat pe teritoriul județelor Iaşi, Suceava şi Botoşani. Limita de expropriere a proiectului vizat traversează extravilanul şi intravilanul următoarelor 13 localităţi: Municipiul Paşcani, Valea Seacă, Lespezi, Tătăruşi (judeţul Iaşi), Tudora (judeţul Botoşani), Dolhasca, Liteni, Udeşti, Fântânele, Vereşti, Dumbrăveni, Salcea, Municipiul Suceava (judeţul Suceava).
SERGIU JIPA
