În ultimele zile, tencuiala exterioară a Casei de Cultură Suceava a început tot mai mult să se desprindă, aterizând în piața centrală, atât în partea dinspre strada Nicolae Bălcescu, cât și în partea opusă, spre sediul EON.
Lucrările de reparații sunt mai mult decât necesare, dar nu se știe când vor începe.
Pe 18 ianuarie acest an, primarul liberal Ion Lungu anunța un ajutor financiar de 300.000 de lei, printr-un contract în participațiune, pentru dotarea Casei de Cultură cu huse noi la scaunele din sala de spectacole și cu sistem de climatizare.
Casa de Cultură Suceava este în proprietatea a patru confederații sindicale, iar toate demersurile din ultimii ani, de preluare la administrația locală, au fost sortite eșecului.
“Casele de Cultură care sunt ale sindicatelor sunt ale nimănui, pe românește, trebuie trecute la autoritățile locale.
Casa de Cultură de la Suceava aparține de patru confederații sindicale, care la rândul lor sunt contestate de altă federație sindicală, care spune că e a lor patrimoniul, Dumnezeu să-i pieptene!”, spunea atunci Lungu.
Casa de Cultură Suceava a fost inaugurată în urmă cu 53 de ani și nu a beneficiat decât de reparații minore.
În anul 1973, pe o fațadă laterală a clădirii, a fost amplasat un mozaic parietal, care acum este depreciat în mare măsură.
În perioada comunistă, clădirea cuprindea o sală de spectacole cu 730 de locuri, o sală de conferințe cu 180 de locuri, trei săli pentru expoziții, o sală studio, două foaieruri de recepție, o sală de orchestră, o sală de balet, cabine pentru actori, sală pentru discotecă, săli pentru diferite cercuri și cursuri tehnico-aplicative, bibliotecă cu sală de lectură, cabine de proiecție.
În democrație, au fost amenajate mai multe baruri, ateliere de reparații, birouri de firme.
Pentru a mai ascunde mizeria și uzura, Consiliul Județean a amplasat pe fațada principală mai multe panouri publicitare.
DAN PASCARU
