Astăzi, Amfiteatrul Colegiului Național „Nicu Gane” Fălticeni a găzduit una dintre cele patru conferințe interactive susținute de ASR Principele Nicolae al României, nepotul Regelui Mihai I, în județul Suceava, organizate de Asociația „Principele Nicolae al României” în parteneriat cu Asociația Edu Max. Ieri au avut loc întâlnirile de la Colegiile Naționale „Ștefan cel Mare” Suceava și „Petru Rareș” Suceava, astăzi Domnia sa aflându-se la Fălticeni alături de elevii colegiului, pentru ca mai apoi să se îndrepte către Auditoriumul Joseph Schmidt al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava.
Evenimentul a avut ca scop interacțiunea cu cei tineri, promovarea valorilor monarhiei și perspectiva unui viitor mai bun, atragerea atenției asupra importanței cunoașterii trecutului pentru a putea reacționa corespunzător în prezent.
După intonarea Imnului de Stat urmat de Imnul Regal, a avut loc un moment festiv susținut de unii dintre elevii colegiului, fie acompaniați de vioară sau clape, fie de voce și chitară, încântând audiența.
După o prezentare scurtă făcută domniei sale de către directorul Colegiului „Nicu Gane”, prof.dr. Codrin Bența, conferința s-a deschis cu întrebările elevilor, directe, efervescente, fără menajamente.
Întrebarea care a deschis conferința a vizat părerea domniei sale despre posibila unire dintre România și Republica Moldova. Răspunsul, la fel cu cel oferit întrebării referitoare la posibilitatea redevenirii României un stat monarhic, s-a situat sub auspiciile dorinței și voinței poporului român. Conform celor spuse de domnia sa, acțiunile majorițății, exprimarea într-o singură voce a dorințelor celor mulți, acest lucru ar duce cu siguranță către un viitor mai bun.
Presupunând că forma de guvernare ar fi monarhia, domnia sa a fost întrebat ce măsuri ar fi necesare. A identificat trei principale necesități – sănătate, educație și infrastructură, precizând că un popor sănătos și educat ar fi capabil de o reală evoluție, amintind în acest context reformele făcute de Carol I.
S-a continuat cu întrebarea referitoare la posibilitatea instaurării Monarhiei după 1989, domnia sa subliniind că nu s-a putut ajunge la nicio concluzie cu cei care se aflau la conducere atunci și că din perspectiva domniei sale poporul nu ar fi avut cum să aleagă corect după ieșirea din comunism, deoarece valorile oamenilor au fost distruse, fiindu-le greu să aibă inițiativă. A precizat că bunicul său, Regele Mihai I a fost privit ca un mare pericol pentru Ion Iliescu sau Petre Roman.
O întrebare incomodă a fost adresată domniei sale de către un alt elev, anume dacă se cunoaște motivul pentru care Regele Mihai I i-a revocat în 2015 poziția și titulatura de „Principe” respectiv „Alteță Regală”. Răspunsul a fost evaziv, menționând că ar fi fost acuzat de comportament nepotrivit, dar de fapt în spatele acestor justificări au stat alte interese care nu au ținut de Regele Mihai, acest lucru fiind o trăsătură specifică societății românești. Sfatul cel mai bun primit de la bunicul său, indirect, din felul de a fi și de a se comporta, a fost modul de a merge mai departe cu modestie și respect, capacitatea de a spune puțin dar la momentul potrivit.
Interesantă a fost una din întrebările de final, anume cum privește domnia sa ieșirea din criza morală profundă în care se adâncește tot mai mult poporul român. Răspunsul a venit cu necesitatea schimbării perspectivelor care-i vizează pe tineri, în sensul că este necesar ca aceștia să experimenteze plecarea fie la studii fie ca experiență de muncă în afara granițelor statului, dar cu nevoia întoarcerii lor în țară pentru a fructifica aici achizițiile dobândite. Atât dascălii cât și instituțiile statului au responsabilitatea de a se implica în acest proces de schimbare.
Domnia sa a încheiat conferința cu părerea personală privind evoluția lucrurilor din țara noastră. A precizat că astăzi este mai simplu să conduci un oraș decât o țară, în sensul că schimbarea pe plan local ar fi primul pas, dând exemplul unor orașe (Oradea, Cluj) care au reușit acest lucru. În accepțiunea sa, schimbarea trebuie să se producă de jos în sus și nu așa cum ne-am aștepta, așa cum ne-am obișnuit de altfel, ca schimbarea să se facă de la centru spre margine.
Experiența de astăzi cu siguranță a fost o provocare frumoasă pentru elevii deschiși la dialog cu personalități ce au rădăcini în regalitatea românească, dar și pentru ceilalți participanți, cu toții simțind mai aproape de vremurile noastre un timp apus, cel al eleganței, al onoarei și spiritului de învingător, rezultat nu doar din amintirea personalităților și acțiunilor lor de odinioară ci și din imaginile surprinse de fotografiile care au circulat în sală.
CRISTINA BĂRĂSCU
Ce principe, când nu e recunoscut nici de Familia Rectala a României?