La Mahala, regiunea Cernăuți – în leagănul limbii române, cântecului strămoșesc și dorului de frați. O întâlnire de suflet cu poeți și scriitori din nordul și sudul Bucovinei. O întâlnire mult așteptată în cadrul Cenaclului transfrontalier “Mașina cu poeți” (Suceava – Cernăuți). La evenimentul cultural de la Mahala participă și doamna Irina Loredana Stănculescu, consul general al României la Cernăuți.
Elena Nandriș, fost primar al comunei Mahala, este un model admirabil pentru ceea ce face, păstrând limba română și cultură neamului prin acele mlădițe sfinte, care cresc atât de frumos aici, pe Valea Prutului. Anume doamna Nandriș este gazda de astăzi a poeților și scriitorilor români din Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc și Cernăuți, adunați în jurul poeziei și a dorinței de a se reîntâlni pe meleagurile mioritice ale Bucovinei.
VITALIE ZÂGREA
PENTRU DOINIREA LIMBII ROMÂNE, PENTRU NEAM, VIN POEȚII LA URMAȘII LUI ȘTEFAN
La cumpăna dintre Prier și Florar, cenaclul transfrontalier „Mașina cu Poeți” a frânat pentru o bună jumătate de zi în pragul casei Urmașilor lui Ștefan, aflați sub protecția îndrumătoarei lor în universul cântecului și tezaurului popular, Elena Nandriș. Mai prozaic spus, ședința ordinară a cenaclului s-a derulat la căminul cultural de la Ostrița Mahala. Dar, așa cum se întâmplă de fiecare dată când poposim în această casă-muzeu, aici nu există loc de exprimări prozaice, deși s-au citit și fragmente din proză. Nici întrunirea nu poate fi numită „ordinară”, deoarece a fost o adevărată sărbătoare, mai întâi de toate pentru tinerele talente ale satului, pentru părinții care stăruiesc să-și scoată copiii în lume cu tot ce au moștenit mai valoros de la strămoși. Mai este ceva timp până la Sfânta Treime, când măhălenii își vor sărbători hramul satului, însă și ziua de 30 aprilie a fost pentru ei o Duminică Mare a sufletului, cu prieteni și frați din Patria limbii române, de ambele părți ale frontierei unde se simte, se cântă și se plânge românește.
Sentimentali și luminoși, poeții din România (Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung) au gustat din pâinea și sarea acestui pământ mult pătimit, au sorbit din apa vie a izvorului „Inspirației”. Or, aici, pe lângă biblioteca căminului cultural, a prins aripi cenaclul poetic „Inspirația”, câțiva din membri au citit din creația lor – Dumitru Zaidel și Eliza Selețchi. Dar în fața tuturor au stat copiii, cu portul pitoresc/veritabil românesc, cu averea de cântece, cu vocile îngerești ce înalță rugăciuni pentru pace, dau zbor speranței că mâine va fi mai bine. Ei i-au întâmpinat pe oaspeți cu imnul comunei Mahala, bucurând-o îndeosebi pe doamna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, care le-a dorit ca viitorul să le fie, într-adevăr, scăldat în soare, așa cum se cântă în imnul baștinei lor, și le-a mulțumit părinților pentru creșterea copiilor cuminți, în credință și dragoste de grai și datini. „Sunteți un exemplu pentru noi, sunt mândră că Dumnezeu m-a binecuvântat să fiu alături de voi și să vă protejez drepturile”, și-a exprimat recunoștința doamna Irina Stănculescu. Mulțumindu-le și oaspeților din România, dumneaei le-a amintit că românii din comunitatea istorică a regiunii Cernăuți au mare nevoie de dragostea și sprijinul lor, să-i simtă aproape, ca parte din același neam și aceeași limbă. De fapt, în îmbrățișarea acestei duminici poetice oaspeții și-au împărtășit generos dragostea și admirația prin darul de carte și alte tandre atenții, Bibliotecara Olga Zaidel având cu ce-i bucura pe micii cititori. Neașteptând să-i vină rândul la cuvânt, Dumitru Parasca a lansat o invitație pentru artiști la Festivalul de Sânziene, pe un termen de trei zile, atenționând gazdele: „Vă poftim la masa străbunilor noștri cu bucate românești și povești despre români. E musai să veniți…”.
Dar mai întâi copiii i-au bucurat pe oaspeți și oamenii casei, alături de conducătoarea artistică Elena Nandriș, primind încurajare și asistență profesionistă în arta interpretativă de la Carolina Jitaru, folcloristă, moderatoare de elită, cu experiență bogată de reporter la Radio Internațional Ucraina. Pentru cei care au intrat prima dată în Mahala, Elena Nandriș a povestit din trecutul tragic al comunei, cu referiri la drama prezentului marcat de urgia războiului. Totodată, a ținut să accentueze asupra specificului portului popular al măhălenilor și al elementului „Capul de flori și cununița”, despre care cei ce habar n-au de tradițiile locului spun că nu sunt românești. „Am găsit fotografii de prin anul 1880, care ilustrează că acestea sunt ale noastre și le purtau fetele la nunți”, a explicat Elena Nandriș. Își mai potolise emoțiile ce-o cuprinse afară la întâmpinarea oaspeților. Și mie mi s-a părut că nu vom încăpea în mica casă a cărților și Urmașilor lui Ștefan. Însă, întotdeauna este loc acolo unde se adună oameni buni. Părea că pereții au cedat, lărgind spațiu. De rând cu mulțumirile pentru ajutorul acordat de România (Departamentul Românilor de Pretutindeni), dna Elena Nandriș și-a exprimat speranța că-i va fi acceptat noul proiect pentru modernizarea tehnică și înzestarea interioară a clubului. Dovadă că acești oameni merită toată susținerea este și medalia jubiliară „Dimitrie Onciul” din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și Secretarului de Stat Gheorghe Cârciu, pe care șefa misiunii diplomatice i-a înmânat-o Elenei Nandriș.
Mai departe, ca la carte: poeții și-au etalat creația, copiii au arătat cât sunt de înzestrați și isteți. Sărbătoarea poeziei a fost un fericit prilej de debut pentru cei mai mici soliști – Vasile Bujeniță, Elmira Nandriș, Elizaveta Dubeț, Ana Bujeniță. Cântările lor au fost ascultate în tăcere, ca rugăciunea în biserică, atribuind un surplus de farmec pauzelor dintre recitalurile poetice.
Pe-un picior de plai, lângă hotar, scrie sonete și conduce Mașina cu Poeți, redactorul-șef al „Monitorului Bucovinean”, Nicolae Șapcă, investit la cârma cenaclului alături de literații din România – Constantin Bulboacă, Luminița Țăran și Constantin Horboveanu. S-a simțit și prezența fondatorului Vasile Tărâțeanu, regretatul nostru compatriot fiind prezent cu o sută din cele mai frumoase poezii, aduse de fiica sa Ana-Cristina Mihaiesi, președinta Fundației „Casa Limbii Române”. Cristina a avut-o ca susținătoare pe doamna Irina Loredana Stănculescu, prezentă pentru prima dată la un recital al „Mașinii cu poeți”, despre care spune în glumă că ar fi mai potrivit să schimbe mașina pe o căruță sau un car rustic tras de bourii carpatini. Oricum, are dreptate și Nicolae Șapcă, remarcând că la Ostrița-Mahala a sosit un lung tren, în locul „mașinii”. De aceea a fost nevoit să manifeste rigoare, cerându-le vorbitorilor să se limiteze la vreo trei minute. Seriozitatea alterna cu înțepăturiile umoristice-prietenești ale epigramelor – de la Constantin Bulboacă, Constantin Horboveanu, Vasile Bâcu, sosit cu întârziere după un eveniment comemorativ la Herța, din care cauză s-a prezentat mai reticent în privința umorului.
Din trenul lung, de care a pomenit sonetistul Nicolae Șapcă, primii au coborât poeții din Fălticeni, Constantin Bulboacă revărsând dor și durere dintr-un catren dedicat fraților înstrăinați, pentru care a ales cuvintele: „Cei haini nu vor putea să ne zdrobească inima română”. Ca profesor de istorie a promis că va aduce copiilor de aici toate numerele revistei „Magazin istoric”, apărute până acum. Maria Crețu din Mălini a venit cu amintirea a doi oameni dragi – Vasile Tărâțeanu și Mircea Motrici. Gabriel Todică și-a făcut special pașaport pentru a trece vama în Ucraina și poate pentru a primi răspuns la întrebarea: „La început a fost cuvântul, oare în ce limbă s-a rostit?”. Gabriel Todică ne-a adus revista culturală „Dragos”, al cărei redactor-șef este. De la Patria lui Nicolae Labiș au mai fost prezenți cu cuvântul cel de la început, rostit în română, Ion Caulea și Gheorghe Varganici. Emoțiile și sentimentele exprimate de poeți au fost cântate la flaut de maestrul profesor de muzică Puiu Crețu.
De la Câmpulung, Luminița Țăran a nins cu floarea de cireș a poeziei, care-i o continuă săptămână luminată pentru ea, prozatorul Vasile Aioanei a dedicat emoționante versuri martirei Anița Nandriș, cu daruri și har liric s-a prezentat sensibila Gabriela Braha. Profesoara Felicia Oblezniuc, cu o ie cusută de mama ei și Bucovina întreagă în traistă, a doinit ca la Maramureș, exprimând prin cântec ce am fi fără iubire, fără dragostea de tot ce ne-au lăsat sfânt părinții. Rădăuțeanul Dumitru Parasca și cinci suceveni au format echipa lui Constantin Horboveanu – George Sauciuc, cu un suspin că totu-i trecător, Grațiela Țurțu, pasionată mai mult de proză, dar și de arta plastică, Andrei Breaban, orientat spre literatura istorică, Monica Buhac, luminată de Duminica Mironosițelor și înduioșată de mamele copiilor din Mahala. „Schimbăm fața lumii cu asemenea mame bune și femei creștine”, a constatat dumneaei.
Sub semnul emoțiilor s-au perindat și literații cernăuțeni – Gheorghe Ungureanu, Gheorghe Bodnariuc, Doina Bojescu, invitata din Marșineț, Sofia Roșca, gazdele Dumitru Zaidel și Eliza Selețchi. A citit un fragment din proza sa prof. Dorin Misichevici. Redactorul-șef al revistei „Glasul Bucovinei”, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, a prezentat ultimul număr al publicației tipărite cu susținerea Sfintei Mănăstiri Putna, neuitând să mulțumească încă o dată Elenei Nandriș pentru adăpostirea Bibliotecii rămase fără sediu la începutul războiului. Nu puteam să nu amintesc și eu de „Madona Bucovinei”, descoperită de pictorul George Lowendal în anul 1937, la Mahala, în chipul unei copile de 15 ani. Anița Maximeț, eroina tabloului a îmbătrânit, a trecut de-acum dincolo de hotarul lumesc, rămânând pentru noi tânără, încremenită într-o melancolie gânditoare, așa cum a văzut-o pictorul când era o copilă. Se vor schimba și mai departe generații, dar vor rămâne veșnic tinere cântările, portul și vorba românească, toate lucrurile sfinte ce dăinuiesc din neam în neam, și despre care cântă astăzi cu atâta suflet copiii comunei Mahala, pe crestele imnului limbii române, ales din cununa de sonete ale lui Nicolae Șapcă de Carolina Jitaru și însuflețit de melodia ei înălțătoare.
MARIA TOACĂ
Spre final, Mașina cu poeți venită din România a făcut un popas la statuia Anicăi Nandriș-Cudlea unde au depus o coroană de flori.
VIDEO: Nicolae Hauca
FOTO: GABRIEL TODICĂ
