Ieri, în holul de marmură al Colegiului Național “Nicu Gane” Fălticeni a avut loc prezentarea expoziția „Fălticeniul de altădată”, cu fotografii din colecția lui Marinel Dănilă, fotograful de suflet al Fălticenilor de ieri și de astăzi.
Majoritatea fotografiilor expuse pe șevalete arată chipul în timp al orașului, iar cele mai multe sunt din perioada în care buldozerele comuniste se îndreptau spre clădiri pentru a le pune la pământ, în mărețul plan al unor inculți care au clădit socialismul și la Fălticeni cu scopul de a sterge adevărata istorie a orașului.
Și cum istoria nu îi iartă pe cei care o uită, astăzi se vede limpede că avem parte de aceiași politruci dornici să ne determine să uităm cine am fost și să ne convingă că în gura fălticeneanului s-au îndesat din totdeauna mici și bere. Puține diferențe între comuniștii de ieri și comaniștii de astăzi: primii clădeau socialismul, iar azi “Fălticeniul se dezvoltă” cu interlopi și oameni politici pe post de patroni din umbră al firmelor de construcții care abia așteaptă să se pună la pământ o clădire de patrimoniu ca să închidă gura pământului cu pavele de proastă calitate, montate strâmb, sau să trântească o termoizolație pe câte o clădire publică(de două ori în câțiva ani!!).
Îmbucurător este faptul că la eveniment au participat numeroși tineri curioși să înțeleagă ce a fost Fălticeniul înainte de epoca blocurilor gri, în care trăiesc mulți dintre ei astăzi. Plimbarea făcută prin intermediul imaginilor alb-negru deschid o poartă spre ceea ce ar fi putut fi orașul astăzi, cu un pietonal pe unde ne-am fi plimbat având în dreapta și în stânga celebrele clădiri cu balconașe metalice sau casele înfrumusețate cu elemente arhitecturale deosebite.
Amfitrionul evenimentului a fost prof. Codrin Bența, directorul Colegiului Național “Nicu Gane” Fălticeni și au vorbit despre trecutul și importanța păstrării memoriei locale prof. Neculai Sturzu, preotul Liviu Mihăilă și prof. Constantin Bulboacă.
Prezentăm pe scurt o parte din intervențiile celor patru, cu mențiunea că regăsiți în materialul video de mai sus declarațiile integrale și interpretările muzicale susținute de Teona Evelina Ionaș, Eliza Arcip, Teona Sinăuceanu și Diana Filofteia Radu.
“Marinel Dănilă, un vechi prieten al nostru care este unul dintre cei mai pasionați colecționari de imagini vechi cu Fălticeniul. Imagini autentice, imagini care ne prezintă amintirile unui târg care s-a dezvoltat atât de bine în secolele trecute, până la momentul în care sistemul comunist s-a impus asupra României și a început să tot fie afectat acest Fălticeni Vechi din punct de vedere arhitectural de noile construcții care s-au tot ridicat în peisajul fălticenean. Dar amintirea a ceea ce a fost altădată a fost păstrată vie prin colecțiile unor persoane private, colecții care tot au fost împărtășite la unul la altul (…)”, a spus Codrin Bența.
“Despre Fălticeni se pot spune multe, atât de multe că nu vă puteți imagina. Fălticeniul s-a dezvoltat datorită unui mediu cultural și, de fapt, numai aceasta a fost dezvoltarea lui, pentru că industrial nu a fost niciodată dezvoltat, chiar dacă o perioadă scurtă de timp sub comuniști a avut puțină industrie. Acum noi ne mândrim cu ceea ce am fost, iar clădirile pe care le vedeți aici au fost clădiri pe care le-au construit înaintații noștri pentru noi toți, dar neglijența și neatenția au făcut să nu mai fie conservate și să se degradeze. În perioada anilor 77-90, un tăvălug al buldozerelor a dărâmat tot ceea ce a însemnat clădire monumentală sau mai puțin monumentală. Oricum, toate clădirile reprezentau ceva pentru oraș(…)”, a evocat Marinel Dănilă.
“Ceea ce se întâmplă azi ar trebui să facă parte dintr-un sistem educațional. Aceste fotografii și multe altele pe care le deține domnul Dănilă, le mai au și alții, ceea ce a rămas la Galeria Oamenilor de Seamă, lucrările maestrului Gabrel Baban care a reușit să reproducă imagini foarte fidele, dar cu valoare estetică a unor case de pe Strada Mare și nu numai, plăcile memoriale care vor trebui așezate la locurile cu valoare locativă – numai pe strada Ion Creangă sunt 18 astfel de locuri și case cu valoare culturală, și peste tot în Fălticeni sunt astfel de monumente-, totul ar trebui pregătit pentru că, probabil știți, în 2024 se vor împlini 600 de ani de la atestarea documentară a localității Fălticeni(…)”, a prezentat prof. Neculai Sturzu.
“Țin minte că acum patru ani, la Sinagoga Mare din Fălticeni, am făcut o astfel de expoziție mai mare și sper ca toate fotografiile și cele pe care le mai aveți în colecția personală și pe care le mai au și alții, să se transforme într-un album, așa cum domnul Baban are un album superb și merită, pentru că sunt clădiri frumoase. Din păcate unele nu mai sunt sau sunt pe jumătate, cum este Consulatul Austriac, nu mai enumerăm, dar le știm și le vede (…)”, a propus preotul Liviu Mihăilă.
“E o bucurie mare faptul că domnul Dănilă, pe care îl știu de foarte mult timp, reușește să aducă un crâmpei din trecutul acestor locuri care nu trebuiesc uitate. Aceste locuri cu oamenii și așezările respective. Vrea să vă spun că domnul Dănilă va merge cu Cenaclul literar Nicolae Labiș la Cernăuți și va face poze și acolo. Acolo nu au fost atât de mult distruse ca la Fălticeni (…)”, a spus prof. Constantin Bulboacă.
SERGIU JIPA
