În perioada 27-31 august, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România organizează cea de-a IV-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români.
Evenimentul, care se va desfășura atât la Chișinău (27-28 august), cât și la Suceava (29-31 august), își propune să deschidă noi oportunități de comunicare între reprezentanții istoriografiei române și cercetătorii aflați în formare.
Totodată, congresul oferă prilejul de a dezbate statutul istoriei în curricula școlară și universitară, constituind o ocazie pentru specialiști în vederea abordării noilor strategii, metode și instrumente pe care le poate folosi un profesor în predarea istoriei.
La lucrările congresului sunt așteptați circa 500 de participanți din Republica Moldova, România și din străinătate: cadre didactice, cercetători și doctoranzi din cele mai importante centre universitare și institute de cercetare, precum și specialiști în domeniul istoriei din cadrul unor instituții prestigioase precum Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Arhivele Naționale, Arhivele Diplomatice, Arhivele Militare Naționale Române, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național al Bucovinei etc.
Din programul evenimentului menționăm prelegeri în plenul congresului, lucrări pe secțiuni, dezbateri pe diverse teme majore și lansări de carte.
Președinte de onoare al congresului este academicianul Alexandru Zub, director onorific al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, al Academiei Române.
Participanții vor avea posibilitatea să audieze intervențiile în plen susținute de Ioan-Aurel Pop, O paralelă între două țări ale Țării: Transilvania și Basarabia, Alexandru Zub, Câteva cuvinte despre istoriografia de astăzi , Victor Spinei, Întemeierea Statului medieval Moldova, Gheorghe Cojocaru, Congresul al III-a al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: context, dezbateri, semnificații și impact, Ioan Bolovan, Avram Iancu: adorare, contestare și valorizare, Bogdan Murgescu, O problemă neglijată. Evoluția istorică a capabilității oamenilor de a-și determina existența, Gheorghe Cliveti, „Idei conducătoare” în sinteza istorică xenopoliană.
