Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a lăudat forma finală a noului Cod Silvic, spunând că acesta“răspunde celor trei perspective: de conservare a pădurilor, a economiei şi a vieţii”.
Oficialul a afirmat că “după 15 ani, dăm o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor din ţara noastră.
Este o lege care merită din plin să fie în procedură de urgenţă, reprezintă totodată un jalon important din PNRR, timpul nu mai are răbdare cu pădurile din România, pentru care avem nevoie de reglementări clare şi actuale.
Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci de un sector economic care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanţa comercială a României.
În noul Cod Silvic scrie foarte clar că accesul în pădure este liber şi nerestricţionat, confiscăm dubiţele şi camioanele care transportă lemn fără acte, eliminăm situaţiile de conflict de interese în rândul celor care lucrează în domeniul silvic, împădurim terenurile care au fost despădurite şi abandonate de proprietari”.
Actul normativ reglementează regimul silvic, guvernanţa sectorului silvic, controlul aplicării şi respectarea regimului silvic, regimul sancţionator și stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.
Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare, care să ajute la descoperirea furturilor şi tăierilor ilegale.
Totodată, noul Cod Silvic reglementează sistemul de sancţiuni penale şi regimul măsurilor asiguratorii şi confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport şi suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri, ca urmare a săvârşirii unor fapte care sunt încadrate ca infracţiuni.
Potrivit actului normativ, se extinde suprafaţa unde sunt interzise tăierile la ras în parcurile naturale şi în toate ariile naturale protejate din România.
De asemenea, se dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară.
Documentul a fost elaborat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar din grupul de lucru care a scris acest proiect de lege au făcut parte cadre universitare de la Universitatea Transilvania din Braşov, Universitatea Ştefan cel Mare Suceava şi specialişti de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea.
