Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava se raliază memoriului facultăților de Istorie din România privind propunerile de modificare a planurilor-cadru pentru învățământul liceal.
În memoriul semnat și de către decanul Florin Pintescu al Facultății de Istorie, Geografie și Științe Sociale USV și adresat ministrului Educației, Daniel David (PNL) se menționează, printre altele: “Ne exprimăm dezacordul față de propunerile de modificare a planurilor-cadru, care nu pornesc de la o proiecție nouă asupra conținuturilor, de la finalitățile procesului educativ și de la o dezbatere asupra structurii programelor, ci mai curând de la simpla reducere a numărului de ore pentru disciplina Istorie.
Schimbările propuse pentru această disciplină vin într-un context intern și internațional în care extremismele, discursul de tip totalitar și derapajele ideologice și politice ar trebui să impună nu reducerea numărului orelor de Istorie, ci, dimpotrivă, creșterea lor.
Istoria reprezintă atât una din garanțiile formării individuale a viitorilor cetățeni ai acestei țări, cât și un element fundamental al identității naționale.
Istoria universală și istoria românilor, prin studierea trecutului, ajută în primul rând la înțelegerea prezentului și la elaborarea unor strategii pentru viitor.
O clasă politică nu poate acționa în mod adecvat pentru binele statului și al cetățenilor săi fără cunoașterea istoriei.
Disciplinele Istoria evreilor – holocaustul și Istoria comunismului nu pot fi înțelese fără studierea aprofundată, în 4 ani, a istoriei universale și a istoriei românilor.
Competențele pe care disciplina Istorie le formează sunt: dezvoltarea înțelegerii contextului istoric recent, cunoașterea valorilor democratice, importanța drepturilor și libertăților fundamentale, identificarea elementelor de propagandă, manipulare și control social, recunoașterea riscurilor proliferării extremismului și ideologiilor totalitare în alte contexte, inclusiv cele din societatea actuală, dezvoltarea empatiei și înțelegerii sociale, formarea și consolidarea identității naționale.
Nu în ultimul rând, Istoria contribuie la dezvoltarea unei gândiri critice, fundamentală în momentul actual pe care îl parcurge societatea românească.
Eliminarea Istoriei ca materie obligatorie la bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este o decizie absolut surprinzătoare și care va avea multiple consecințe negative.
Dispariția disciplinei Istorie din trunchiul comun în clasele a XI-a și a XII-a va conduce la situația în care elevii din cadrul mai multor profiluri și specializări să fie limitați la a o studia doar în primele două clase din învățământul liceal.
Principalele efecte ale acestei posibile decizii vor fi: limitarea contextului în care elevii vor putea să dobândească sau, după caz, să consolideze elemente de cultură generală; restrângerea cultivării unor valori democratice exact la vârsta la care mulți tineri încep să conștientizeze importanța acestora și să devină cetățeni cu drept de vot responsabili; un impact negativ asupra modului în care elevii se vor pregăti pentru examenul de bacalaureat și concursuri școlare, cei interesați fiind dezavantajați prin reducerea numărului de ore; o diferențiere între absolvenți, raportat la un minim de cunoaștere istorică.
Dacă modul de predare și desfășurare a lecțiilor este considerat astăzi neatractiv, considerăm că ar trebui inițiată o dezbatere privind schimbarea programei școlare, și nu a planului-cadru.
De-a lungul ultimilor ani, profesorii de Istorie au atras atenția cu privire la incoerența tematică din programa clasei a XI-a, iar cea de clasa a XII-a este considerată încărcată, fiind necesară decongestionarea ei.
Soluția ar fi dată de învățarea istoriei românilor în ultimele două clase de liceu, cu o programă adecvată, pentru a cărei elaborare specialiștii Facultăților de Istorie își arată deplina disponibilitate, alături de colegii din învățământul preuniversitar.
Înaintăm Ministerului Educației și Cercetării următoarele propuneri:
Reintroducerea disciplinei Istoria românilor. Acest lucru ar crea conexiuni între educația tinerei generații și generațiile anterioare, ar ajuta la formarea unui sentiment de identitate colectivă, incluzând sentimentul apartenenței la cultura europeană și cea universală.
Studierea în clasele a IX-a și a X-a a disciplinei Istoria universală, iar în clasele a XI-a și a XII-a Istoria românilor, la toate liceele, indiferent de profil, în trunchiul comun al disciplinelor.
Susținem necesitatea și importanța studierii disciplinelor Istoria evreilor. Holocaustul și Istoria comunismului, predarea acestora urmând să se facă în strânsă corelație cu ramurile mari din trunchiul comun.
Este necesară păstrarea probei la disciplina Istorie în cadrul examenului de bacalaureat la specializările de științe socio-umane”.
