Un grup de cercetare internațional, format din Universitățile din Heidelberg, București și Suceava (prin Cristina Bleorțu), lansează un set de recomandări privind politicile educaționale și lingvistice adresate migranților reveniți în țările de origine, în special în România, în contextul migrației circulare și al revenirii din Spania.
Pe baza cercetărilor recente derulate în cadrul proiectului „Noi profiluri de vorbitori de spaniolă: emigranții întorși și migrația circulară” (tradus de Otilia Cramariuc, Crina Prodan și Lavinia Seiciuc), autorii atrag atenția asupra dificultăților de reintegrare școlară, socială și lingvistică ale tinerilor reveniți, dar și asupra potențialului bilingvismului acestora – o resursă valoroasă ce trebuie susținută și valorificată în politicile publice.
Principalele recomandări sunt crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea competențelor de citire și scriere în limba română, adaptate minorilor reveniți din diaspora; implementarea unor cursuri specifice de limba spaniolă, dedicate menținerii și consolidării competențelor deja dobândite în perioada petrecută în străinătate, certificarea bilingvismului prin programe instituționale, care să recunoască oficial competențele lingvistice ale celor întorși și să le faciliteze accesul la oportunități educaționale și profesionale, formarea cadrelor didactice, astfel încât acestea să fie pregătite să răspundă nevoilor specifice ale elevilor cu profiluri bilingve și să promoveze incluziunea în mediul școlar, sprijin emoțional și integrare socială prin activități extracurriculare și consiliere psihopedagogică, pentru combaterea izolării și a fenomenelor de excludere sau bullying și promovarea limbii spaniole ca resursă strategică în sistemul educațional românesc, în paralel cu valorizarea limbii române în comunitățile românești din diaspora.
“Aceste măsuri răspund unui fenomen în creștere – întoarcerea anuală a zeci de mii de români din Spania, dintre care aproximativ 7.000 sunt minori.
Cercetările evidențiază că tinerii reveniți se confruntă frecvent cu dificultăți legate de lipsa competențelor formale în limba română și riscul pierderii competențelor în limba spaniolă.
Bilingvismul nu trebuie tratat ca o problemă, ci ca o oportunitate educațională și profesională.
Însă, pentru a fi valorificat, are nevoie de politici publice coerente și de sprijin concret în școală și în societate”, se menționează într-un comunicat USV.
BEATRICE OȘEAN
