Deunǎzi, mǎ plimbam prin târg, cu gândul nǎstruşnic sǎ vǎd dacǎ a mai rǎmas ceva neigienizat de drujbele Primǎriei, vreun plop, vreun tei, vreun castan (au fost odatǎ şi dintr-ǎştia, spre strada Sucevei!).
Soarta (cǎ altfel n-am cum sǎ-i zic!) mi-a scos în cale, în faţa sediului PSD (de pe latura dinspre complexul “Thales” a Casei de culturǎ), un pâlc de brazi. Pe care, potrivit cu scopul şi durata vizitei, m-am apucat sǎ-l inventariez.
Ca sǎ constat cǎ, pitit printre ceilalţi (în aşa fel încât sǎ nu-l putem prinde în aceeaşi pozǎ cu sediul de partid), se aflǎ un brad cât se poate de mare şi de uscat.
Iniţial am fost tentat sǎ cred cǎ arborele – gata sǎ cadǎ peste autoturismul parcat la sediu de deputatul Ioan STAN în timp ce acesta îndruma (în sensul cǎ în curând o va lǎsa în drum, o va trage pe dreapta, dupǎ cum o indicǎ unele aspecte prezentate şi de ZdpN) organizaţia de Fǎlticeni a PSD – reprezintǎ un semn de dizidenţǎ în partid din partea 
primarului COMAN, sǎtul sǎ-şi tot plimbe rapoartele de activitate pe la IriStaN, ca sǎ vadǎ dacǎ-s bune şi tot mai decis sǎ bubuie arbori dezrǎdǎcinaţi în capota din dotarea “tǎtucului”: doar-doar i-o da de lucru prin service-uri şi prin tribunale, ca sǎ nu-l mai bârâie la cap.
Acesta (?) l-o fi sǎrit, aşadar, cu intenţie de la toaletarea din miezul verii a Primǎriei (care nu vedea pǎdurea din cauza copacilor!), începutǎ nu de sub nasul organizaţiei de bazǎ, ci tocmai, hǎt, cu plopii numai buni de containere de la “Nada” (despre care se ştia cǎ nu fac zgomot în oraş atunci când cad – nimic mai fals, dupǎ cum a dovedit Ziarul de pe Net!).
Mai apoi m-am vǎzut constrâns sǎ-mi schimb opinia, dupǎ ce-am aruncat o privire şi prin preajma fostului sediu al PSD, dintr-o perioadǎ când partidul-e-în-toate avea, de asemenea, judeţul în mânǎ. Fostul sediu, colţ cu pietonalul, era despǎrţit pe atunci de clǎdirea BCR printr-un spaţiu verde de toatǎ frumuseţea (aflat chiar în uşa sediului de partid, sub ochii vigilenţi ai activiştilor), ascuns între timp de şoşonari şi de restul populimii, şi transformat într-o mândreţe de clǎdire aproape pustie, printr-un procedeu de care pesediştii de atunci nu sunt strǎini.
Aşa cǎ uscǎtura depistatǎ în faţa actualului sediu se ascunde inutil în pâlcul de brazi de pe spaţiul verde: soarta (iar n-am alt cuvânt!) îi e pecetluitǎ, iar braţul înarmat cu drujbǎ şi cu buldoexcavator al partidului, pus pe cosmetizǎri, îl va gǎbui laolaltǎ cu terenul din jur, precum Haplea satele, cu polonicul ceauşist. (Cǎ doar nu s-o deranja la treabǎ lanţul de interese din jurul partidului, atunci când se va deranja, numai pentru un brad stingher, bun doar de foc).
Nu mi-a mai rǎmas decât sǎ-mi închei ziua luându-mi rǎmas bun de la uscǎturǎ, de la pâlc şi de la verdeaţa din jur, şi sǎ scrutez cu îngrijorare viitorul, în direcţia vreunui nou posibil sediu al social-democraţilor. Poate cu Bombo-n Congo, mai spre oaze ?!
Voi reveni cu citate din acest articol – dea Domnul sǎ greşesc! Sau, nimerind adevǎrul, sǎ fac Atoatecosmetizatorul sǎ se gripeze un anotimp. Un an, un timp…
Todirel CǍLUGǍRIŢA
Ziarul de pe Net
felicitari pentru articol.