Peştii din Fǎlticeni, dedulciţi la pontoane construite alandala

              Sunt cunoscute, cititorilor noştri, necazurile în care înoatǎ pescarii iazurilor de pe la noi, din cauza mai-marilor acestora, care merg din faliment (cazul PISCICOLA S.A. Fǎlticeni) în insolvenţǎ (cazul PESCOLIV S.R.L.Fǎlticeni).

Numai cǎ, pe lângǎ acestea, evidente, au mai apǎrut o seamǎ, puse în cârca lor de cǎtre ziarişti. Spre exemplu, în plinǎ varǎ, zedepeniştii au observat cǎ sarea din antiderapantul depozitat aiurea de Primǎria Fǎlticeni, prin preajma Casei Cristea, se topeşte şi se scurge, şuvoaie, în Şomuz, pânǎ ce-l transformǎ din dulce şi curgǎtor, aşa cum îl ştiam noi, într-o apǎ sǎratǎ, marinǎ, de nerecunoscut.

       Sesizând faptul, crapii s-au retras în munţi, lǎsând loc micilor peşti marini (veniţi pe firul apei, în amonte, via Galaţi, pe urmele piscicultorul-şef, Melinte) sau chiar rǎpitorilor mari, de genul rechinilor de baltǎ (vizibili mai ales dupǎ alegerile parlamentare). Însuşi Flaviu MELINTE, directorul pescarilor, şi-a prins epoleţii pe umeri şi fireturile de amiral pe piept, renunţând, pesemne, la atestatul de piscicultor de apǎ dulce (“Sunt amiral, ce puieţii mei!”), cǎci acum se aflǎ la mare … ananghie.

De data aceasta, ochiul vrǎjmaş al ziaristului din spatele obiectivului camerei foto a surprins altceva. Iatǎ ce:

Mai la vale de sediul PISCICOLA/PESCOLIV (scos la licitaţie de Fisc pentru neplata datoriilor), dincolo de podul ce desparte iazurile de pe raza municipiului, în aval de Nada Florilor, pe partea stângǎ a cursului de apǎ, se construia de zor în faţa unei vile noi-nouţe.

Utilaje de tot felul au împins, zile de-a rândul, mormane de pǎmânt, prǎvǎlindu-le în Şomuz II-Fǎlticeni şi tasându-le pânǎ la ivirea, din spuma iazului, a unui soi de ponton sau, poate, a unei fundaţii de locuinţǎ lacustrǎ – dupǎ cum o aratǎ pozele fǎcute la minut(…)ul respectiv.

Nu ne întrebaţi pe noi despre autorizaţia de construire.

            Constructorii ar fi dezlocuit tot lichidul din amenajarea piscicolǎ, fǎrǎ sǎ-i întrebe nimeni despre avizul de gospodǎrire a apelor nesolicitat de la Sistemul de Gospodǎrire a Apelor (SGA) Suceava, despre acordul lipsǎ al proprietarului terenului de sub apǎ – ANPA Bucureşti sau despre alte astfel de banalitǎţi care, în mod obişnuit, ar trebui sǎ fie trecute pe certificatul de urbanism, deasupra semnǎturii primarului Cǎtǎlin COMAN şi sǎ conducǎ la eliberarea autorizaţiei de construire, necesarǎ omului şi când îşi fǎureşte insignifiantul gard. Darmite…

Noroc de peştii lui Melinte care, lihniţi de foame pe insolvenţa, inflaţia şi criza asta, zdepeneii cui le-a fǎcut!, s-au nǎpustit asupra pontonului (sau ce-o fi fost) şi – harşt! – l-au şters de pe faţa cursului de apǎ, de parcǎ nici n-ar fi fost. L-au ras pânǎ la dispariţie, de nu ne-a venit a crede pozelor! Cǎ altǎ explicaţie n-avem.

Norocul ǎsta îl au de obicei medicii, ale cǎror succese râd în soare, dar ale cǎror greşeli se îngroapǎ la doi metri sub pǎmânt. Dar nu departe de ei, în ierarhia celor cǎrora le surâde norocul, se aflǎ administraţia fǎlticeneanǎ, cu sprijinul peştilor lui Melinte, la fel de hulpavi şi de tǎcuţi ca pǎmântul.

Todirel CǍLUGǍRIŢA

Ziarul de pe Net

Prezentul material este un pamflet și trebuie tratat ca atare.