Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților este solicitat să intervină și să rezolve nemulțumirile credincioșilor dintr-o comună, în sensul de a readuce preotul mutat într-o altă parohie.
O localnică îl informează pe Calinic că “părintele a fost un păstor foarte bun pentru credincioși, ne-a învățat multe lucruri frumoase și că credința și Dumnezeu trebuie puse pe primul loc, fără Dumnezeu suntem nimeni și nimic, liturghiile erau făcute ca la carte, predicile erau foarte frumoase și pe înțelesul tuturor.
Părintele a întors mulți oameni la credință, unii dintre ei n-au fost niciodată la biserica până să vină părintele, prin bunătatea lui și sfaturile lui duhovnicești a atras mulți oameni la biserică.
Biserica noastră a prins contur în primele luni când a venit părintele, s-au cumpărat lucruri frumoase pentru biserica noastră.
Toată comunitatea noastră îl plânge și dorește să vină înapoi să slujească în biserica noastră.
Din discursurile dumneavoastră pe care le urmărim, știm că sunteți un om sever, dar dincolo de severitatea dumneavoastră aveți un suflet blând și bun”, fără a face referire la vreo greșeală săvârșită de preot, care să fi atras supărarea lui Calinic.
În schimb, acesta răspunde că „transferurile preoților nu se fac la comandă, ci, atunci când o parohie se vacantează, fiecare preot are libertatea să aprecieze dacă este oportun să se înscrie la concurs sau nu.
Așa s-a întâmplat și în cazul părintelui dvs., singur a decis, având în vedere distanța mare dintre locuința personală și parohie, pe care trebuia să o parcurgă în duminici și sărbători, să se transfere.
Ca și în alte cazuri în care preoții fac naveta, i-am cerut părintelui să locuiască în parohie, dar a apreciat că este mai bine să se transfere mai aproape de locuința sa”.
Așadar, preotul respectiv nu a fost sancționat, ci a vrut singur să-și schimbe locul de muncă.
TEODOR PUȘCAȘU
