Ieri, 26 aprilie 2024, la sediul organizației municipale PNL Fălticeni a fost organizată o expoziție de fotografie din colecția Marinel Dănilă, intitulată „Urbanistica Fălticeniului. Așa da, așa nu!”.
Liberalii fălticeneni au pus pe primul rând imagini cu clădiri din Fălticeniul de altădată, care aveau o arhitectură deosebită, iar pe rândul al doilea fotografii ale clădirilor care au fost demolate. Printre aceste obiective cu puternică încărcătură istorică, vitregite de administrațiile locale, s-a numărat și Casa Morțun, dărâmată la inițiativa actualului primar PSD Cătălin Gheorghe Coman.
Au prezentat prof.dr. Codrin Bența, candidatul PNL la funcția de primar, candidații la funcția de consilier local prof. Constantin Bulboacă și ing. Cristian Bărăscu, și colecționarul și fotograful amator Marinel Dănilă.
Codrin Bența: „Casa Morțun se chinuie cu dârzenie să mai rămână în picioare”
„Ne-am strâns astăzi, aici, ca să onorăm această expoziție și să spunem și altora despre ce fel de activitate încercăm să facem, o activitate de promovare a unor modele de urbanistică așa cum credem noi că trebuie să existe într-un Fălticeni bine dezvoltat, într-un Fălticeni respectabil, un Fălticeni care își continuă un destin exemplar în spațiul cultural românesc, în spațiul urbanisticii naționale. Alături de mine este domnul profesor Constantin Bulboacă, care o să ne spună și el câteva cuvinte despre Fălticeniul de altădată, alături de mine este și domnul Marinel Dănilă, care este practic creatorul acestei colecții și al acestei expoziții în același timp, alături de ceilalți prieteni din organizația noastră. Și domnul Cristian Bărăscu, cel care a fost consilier local la Fălticeni un mandat întreg și el ne poate spune mai multe despre cum trebuie să existe o luptă în cadrul comunității, o atitudine cetățeanească care să păstreze, care să sprijine astfel de valori cum sunt cele pe care le vedeți în imagine în spațiul dedicate lui Așa da, în partea de sus a expoziției, iar în partea de jos este vorba despre Așa nu. Cu alte cuvinte, în ceea ce vedeți în expoziția noastră ne-am gândit să adunăm doar câteva exemple. Din ceea ce îmi spunea domnul Marinel Dănilă, peste câteva sute de astfel de clădiri pe care le are el într-o colecție particulară exemplară, puțini sunt cei care să-I întreacă în această strădanie de a strânge atât de multe mărturii frumoase ale trecutului . În același timp, el a strâns și mărturii mai puțin frumoase ale trecutului și ale prezentului nostru. De asta el ne ajută astăzi să înțelegem ce înseamnă Așa da în urbanistică și ce reprezintă pentru noi un ferm Așa nu”, le-a spus celor prezenți prof. dr. Codrin Bența, candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Fălticeni.
El a vorbit despre mai multe case dispărute din Fălticeni, iar despre casa Morțun a spus că este una dintre acele case de importanță foarte mare pentru oraș “pentru mărturia personalităților care au dat un bun impuls dezvoltării culturale a Fălticeniului, care a fost și ea distrusă și încă mai rămâne astăzi un singur perete. De fapt, se chinuie cu dârzenie să mai rămână în picioare.“
În cadrul discuțiilor din timpul expoziției, Codrin Bența a subliniat faptul că plantarea unor flori în fața ruinelor casei Morțun, acum, înainte de campania electorală, nu arată decât superficialitatea actualei administrații pentru obiectivele cu valoare de patrimoniu din municipiu care a pus la pământ o casă al cărui prag a fost trecut de regale Carol I pentru ca în locul ei să se pună pavelele unor firme de casă și să se amenajeze o parcare. Candidatul liberalilor a criticat modul în care a fost gestionat urbanistic Fălticeniul, interesul public fiind trecut într-un plan secund pentru a se face loc intereselor unor oameni de afaceri sau persoane cu un trecut îndoielnic, care au construit haotic pe spații verzi, pe spațiile înghesuite dintre blocuri sau în locul unor clădiri cu valoare istorică.
Candidatul liberalilor a propus un plan pe termen lung de salvare urbanistică a orașului, pe care liberalii să îl respecte indiferent de rezultatul alegerilor și care presupune inclusiv implicare directă în împiedicarea demolării unor clădiri cu valoare istorică și arhitecturală.
Constantin Bulboacă: „Acest aspect al distrugerilor în timp nu este o noutate în istorie”
„Mă gândeam că una dintre definițiile istoriei este următoarea: este știința din care lumea nu a învățat nimic. Acest aspect al distrugerilor în timp nu este o noutate în istorie. Dacă veți merge în toată lumea și am mers în multe locurI și de foarte multe ori, un regim, un mod de a gândi, a venit altul și a distrus, a sfărâmat fără niciun raționament. Foarte multă patimă, foarte multă ură ”, a spus prof. Constantin Bulboacă.
Marinel Dănilă: „Acel parfum al orașului de altădată a dispărut și a dispărut romantismul din noi ”
„Tineretul din orașul Fălticeni nu se regăsește nicăieri, nici în trecut, nici în prezent. Vorbim în primul rând despre trecut, despre personalitățile noastre din trecut, dar nu le regăsim pentru că în prezent avem un oraș care nu mai reprezintă trecutul, nu reprezintă nimic. Vorbesc despre oameni de cultură. Ca să vedeți cum, încet-încet, s-a transformat dintr-un oraș de cultură într-un oraș în care se pune mai puțin bază pe cultură, din cauza faptului că nu este iubită cultura. Iubind cultura trebuie să conservi, ca să conservi fiecare oraș trebuie să simți. Fiecare casă are un parfum aparte. Orașul de altădată avea un parfum, dar parfumul acela nu mai există. De ce spun că avea un parfum? Orașul nu era unitar ca acum, un oraș cu arhitectură unitară, era un oraș cu arhitectură diversă, vedeai tot felul de clădiri și fiecare îți fura ochii. Una avea cariatide, alta avea altfel de înfrumusețări aparte. Nu cum este acum, o monotonie, gri în stânga, gri în dreapta. Nu! Vedeai arhitectură. Acel parfum a dispărut și, dispărând acel parfum, a dispărut romantismul din noi”, este de părere colecționarul și fotograful amator Marinel Dănilă.
Cristian Bărăscu: “Au renovat Casa Mihail Sadoveanu și au transformat Grădina liniștii în Grădina betonului”
„Mă uitam aici, în partea de jos, practic am văzut o crimă arhitecturală a Fălticeniului. Comuniștii aveau o viziune a lor, ideea lor era să distrugă burghezia. Nu le-a fost suficient că i-au închis, că le-au confiscat averile, orice aveau, i-au lăsat fără slujbe .. Au atentat inclusiv la construcțiile pe care le aveau fără să se gândească la răul pe care îl fac arhitecturii orașelor respective. Practic, i-au scos din case și acolo locuia o parte a burgheziei din Fălticeni, intelectuali, iar în marea majoritate a cazurilor au făcut blocuri. Totuși, din nefericire, această politică continuă și nu numai prin dărâmarea casei Morțun sau a unor clădiri, continuă prin faptul că s-au căutat locuri. Nici comuniștii nu au îndrăznit să facă lucrul acesta, dar actuala administrație a dat aviz tuturor antreprenorilor care au găsit pe undeva, pe orice străduță în orașul Fălticeni și au vrut să construiască un bloc. Și astfel au apărut în zone de case tot felul de blocuri care nu au nicio legătură estetică arhitecturală cu un oraș european. Nici măcar strada Ion Creangă nu a scăpat de asta, Ulița Rădășenilor cum o tot numește inclusiv domnul Călugărița – dacă era aici, ar fi avut loc o dezbatere și mai aprinsă. Și unde s-au găsit să facă un bloc? Lângă Casa lui Mihail Sadoveanu.. Ca să nu mai spunem cum au renovat Casa Mihail Sadoveanu, practic au renovat-o urmând parcă planul blocului. Adică Grădina liniștii au transformat-o în Grădina betonului, a asfaltului, nu mai are nicio legătură cu ceea ce era înainte și în niciun caz nu respectă planul inițial al locației. Problema este următoarea: dacă în chestiunea câinilor comunitari , care se discută acum foarte mult deoarece au început să fie dintr-odată otrăviți și după 12 ani se încearcă rezolvarea problemei..Nu s-a găsit o rezolvare până acum, dar după 12 ani, înainte de alegeri se încearcă rezolvarea problemei. Dacă asta s-ar putea rezolva după 9 iunie cu o nouă administrație într-o lună, două, asta cu blocurile nu o mai putem modifica. În schimb ce am putea să facem, am putea să oprim această crimă arhitecturală care continuă, din nefericire, la 34 de ani de la Revoluție. De asta avem nevoie de schimbare ”, a prezentat Cristian Bărăscu.
SERGIU JIPA
