MOFTURI FĂLTICENENE: Despre strategi şi strategii

@ Primarul Coman a întocmit şi consilierii locali au aprobat, în ultima şedinţă din 2013, printre pahare de şampanie şi fursecuri, „Strategia de dezvoltare locală a municipiului Fălticeni pentru perioada 2014-2020”;

@ Deşi ar trebui să fie cartea de căpătîi a dezvoltării complexe a municipiului Fălticeni, lucrarea, cel puţin în varianta consultativă, este departe de a avea această calitate; vorbim în continuare de varianta consultativă deoarece aceasta a fost propusă spre aprobare  consilierilor, şi nu un material certificat şi conformat astfel încît să nu se lase loc niciunui dubiu că e vorba de un document care, dacă va fi cazul, va putea fi modificat doar prin altă hotărîre de consiliu;

@ Semnele de întrebare nu se pun doar conţinutului “strategiei”, ele apar încă de la contractarea serviciilor de elaborare a lucrării;

@ Nu se ştie dacă lucrarea a fost realizată de o firmă sau de două firme, implicit nu se ştie cît a costat lucrarea; dacă privim în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, situl public unde primăriile  înregistrează ce achiziţii fac, vedem că la data de 22 aprilie 2013 apare că primarul Coman a dat direct un contract de 62.000 lei fără tva firmei Evoconsulting Trading 92 pentru “elaborare strategie 2014-2020”, iar la data de 21.08.2013 apare că primarul Coman a dat direct un contract de 65.000 lei fără tva firmei PDE Strategii şi Investiţii pentru “actualizare strategie 2014-2020”; despre ce actualizare o fi – o fi fost – vorba, din moment ce la acea dată nu exista un document numit “strategia 2014-2020”, aprobat de consilierii locali şi care să necesite actualizare; de altfel numele firmei, numele firmelor nu apar acolo unde s-ar fi rispit orice dubiu, pe varianta tipărită în volum şi prezentată în cîteva exemplare consilierilor locali; în fine, nu se ştie nici dacă primaria a mai adiţionat plăţi la contractul sau la contractele iniţiale;

@ S-ar putea minimaliza, la limită, aspectele procedurale, dacă produsul final, „Strategia de dezvoltare locală a municipiului Fălticeni pentru perioada 2014-2020”, ar fi altceva decît o listă de proiecte; urmează întrebări şi argumente care nu au în nici un caz caracter exhaustiv; e mult loc şi de mai rău;

@ De ce nu s-a realizat sondarea ştiinţifică a opiniei publice, cetăţeni şi mediu de afaceri, înainte de redactarea variantei consultative?;

@ Cîte opinii au fost primite şi cîte au fost luate în considerare la dezbaterea publică a proiectului strategiei?;

@ În afară de situl primăriei, pe ce canale a mai avut loc dezbaterea publică?; precizare: pe situl primăriei s-a postat o versiune în 48 de pagini a lucrării;

@ Lucrarea tipărită are 296 de pagini full-color (vezi foto 1);

@ În lucrare nu apare numele firmei autoare, nici – foarte important – numărul total de exemplare tipărite;

@ La pagina 293 scrie: „…principalii actori locali ai implementării strategiei vor fi locuitorii comunei…”; putem presupune că parte din strategie este redactată copy-paste, una dintre firmele prezentate mai sus fiind specializată în strategii de dezvoltare pentru comune;

@ Din 296 pagini, doar ultimele 48 de pagini conţin ceea ce s-ar putea cu greu numi strategie, în fapt o listă de gînduri (vezi foto 2, fasciculul albastru);

@ 40 de pagini sunt copy-paste după Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Est şi Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava;

@ Lucrarea nu este armonizată cu lucrările similare ale localităţilor vecine; lucrarea nu prezintă o simulare a dezvoltării muncipiului în scenariile de regionalizare şi descentralizare;

@ Aproape o treime din lucrare conţine fotografii cât pagina; multe fotografii sunt prost încadrate, prost machetate, nu sunt relevante, nu au legendă;

@ Stema municipiului Fălticeni nu respectă grafica (forma şi culorile) în conformitate cu HG 685/1998 privind aprobarea stemelor unor municipii;

@ Şi în fotografii, şi în partea scrisă sunt menţionate doar mănăstirile din Bucovina (nu Râşca, Probota, Slatina etc.);

@ Muzeul Apelor ar fi fost înfiinţat de Vasile Ciurea în anul 1914;

@ Muzeul de Artă Ion Irimescu ar fi intrat în reabilitare în anul 2012; nimic despre reabilitarea cu fonduri europene;

@ Lucrarea nu are versiune, fie şi condensată, în limbi de circulaţie universală;

@ De apreciat fair-play-ul primarului Coman, a aprobat coperta lucrării unde apar în imagini Colegiul Naţional Nicu Gane, Aleea Pietonală, Muzeul de Artă Ion Irimescu, Muzeul Apelor şi Galeria Oamenilor de Seamă, reabilitate, toate acestea, în mandatele primarului Tofan.

@ Aşteptăm şi comentariile dvs., poate că numai noi nu ştim că aveaţi cunoştinţă de acest document important pentru comunitate.

Florin Dragoş SUMAN