* atât ar trebui să plătească municipalitatea unei persoane care revendică teren „donat” regimului comunist pentru construirea unui bloc
* astăzi se judecă cererea de anulare a executării silite prin care se urmărea blocarea conturilor Primăriei pentru suma de 326.634 euro pe 9,24 ari!!!
* în urma unor negocieri eșuate, executorul judecătoresc a cerut proprirea pe conturi pentru punerea în executare a sentinței
Ne-ar plăcea ca acesta să rămână doar un titlu de senzaţie, având menirea de a momi curiozitatea unor oameni care nu-şi văd capul de trebi, chitiţi să-şi tragă sufletul citind ziarul numai atunci când e rostul de vreun “tun imobiliar”.
Din păcate, situaţia nu-i deloc roză: municipalitatea are la pasiv o hotărâre judecătorească irevocabilă (Sentinţa civilă nr.2401/2009 a Judecătoriei Fălticeni), prin care este obligată să achite, pentru o suprafaţă de 9 ari, teren intravilan (mai precis: 924 mp), o sumă de 300.000 euro (mai precis: 326.634 euro şi cheltuieli de executare de 20.881,84 lei).
Şi aceasta nu e decât prima parte a ştirii. Cea de-a doua este că, întârzierea punerii în aplicare a hotărârii instanţei poate avea consecinţe nefaste pentru Primăria municipiului Fălticeni.
Primăria Fălticeni, cu sabia blocării conturilor deasupra capului
Iată ce vorbesc actele,
(cu menţiunea că punctele de vedere ale părţilor, inclusiv eventualele drepturi la replică,
vor fi prezentate într-o viitoare ediţie a ziarului) :
În urma unei discuţii avute anterior cu viceprimarul Aldea şi cu juriştii Primăriei, s-a convenit o întâlnire pentru data de 3 decembrie 2012, la care să se stabilească, împreună cu executorul judecătoresc, modul de executare a hotărârii susmenţionate, avându-se în vedere acceptul creditorului pentru eşalonarea în trei rate a creanţei.
Întâlnirea n-a mai avut loc, pentru simplul motiv că primarul Coman şi viceprimarul Aldea, au boicotat negocierea.
În aceste condiţii, executorul judecătoresc a demarat procedura de poprire pe conturile Primăriei, având în vedere că a expirat şi termenul de 6 (şase) luni de la data somaţiei din 28.05.2012 (Municipiul Fălticeni nereuşind,cu toate eforturile noii administrații, anularea în instanţă, a actelor de executare silită).
Solicitarea de poprire pe conturile prezente şi viitoare a fost înaintată Trezoreriei Fălticeni la data de 10 decembrie 2012, fiind atacată pe cale de ordonanţă preşedinţială şi prin contestaţie la executare.
La data de 20 decembrie 2012, Judecătoria Fălticeni a suspendat, doar provizoriu,executarea silită, până la soluţionarea contestaţiei la executare.
Această contestaţie se judecă astăzi, 21 februarie 2013, la Judecătoria Fălticeni, dar instanţa nu mai poate pune în discuţie, fără a-şi depăşi atribuţiile, hotărârile irevocabile care fac din Municipiul Fălticeni, pe banii contribuabililor, un jalnic achizitor imobiliar, ai cărui agenţi se păruiesc şi-şi pasează unul-altuia vina, atunci când nu se uită strâmb către justiţie.
Cetăţeanul român versus primarii fălticeneni
Tărăşenia a început în anul 1999, când un cetăţean român a chemat în faţa instanţei Municipiul Fălticeni-prin primar şi Statul Român-prin Direcţia Finanţelor, pentru anularea unei donaţii făcute statului ceauşist şi pentru obligarea pârâţilor la restituirea, în echivalent, a suprafeţei de 924 metri pătraţi teren intravilan, pe raza municipiului Fălticeni.
Judecătoria Fălticeni i-a dat câştig de cauză, prin Sentinţa civilă nr.1318/1999 (în mandatul primarului Costică ARTENI), rămasă definitivă şi irevocabilă, după judecarea apelului şi recursului, la data de 22 februarie 2002 (în mandatul primarului Ghiorghi CORNIA).
După cum ştiu foarte bine cititorii noştri, în statele civilizate, cărora le mai zicem şi “de drept”, hotărârile irevocabile ale uneia dintre cele trei puteri din stat, justiţia, se pun în aplicare de îndată.
În târgul nostru, însă, i-au fost necesari administraţiei locale, preponderant în mandatul primarului Cornia, nu mai puţin de doi ani şi jumătate. Dar nu pentru a aplica hotărârea judecătorească, ci pentru a-l informa pe beneficiarul acesteia, prin adresa nr.16.801/25.08.2004 (în mandatul primarului Vasile TOFAN), că nu există posibilitatea compensării în natură a terenului de aceeaşi categorie şi în aceeaşi zonă (str.7 Noiembrie nr.56, actualmente b-dul 2 Grăniceri, zona blocului nr.12).
În consecinţă, cetăţeanul a fost pus în situaţia de a promova o nouă acţiune în instanţă, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Fălticeni, prin care a solicitat restituirea în echivalent bănesc a suprafeţei de 924 mp (din moment ce n-a putut fi despăgubit cu echivalentul în natură).
Deşi, într-un prim raport de expertiză din anul 2006, expertul tehnic judiciar arată că i-a comunicat primarului Tofan că ar fi posibilă restituirea aproape pe acelaşi amplasament, fiindcă în zonă exista un teren viran (situat între blocuri), apărătorii municipiului au ţinut-o langa, ca soldatul japonez, cu adresa nr.16.801/25.08.2004 şi cu imposibilitatea de a executa sentinţa.
Această nouă acţiune a reclamantului a fost deschisă în anul 2004 şi, după declinări de competenţă (de la Ana la Caiafa), a fost soluţionată de Judecătoria Fălticeni, prin Sentinţa civilă nr.2401/2009, prin care s-a omologat un nou raport de expertiză, ce stabilea contravaloarea terenului revendicat la suma de 326.634 euro, başca niscaiva cheltuieli de judecată. Bun de plată ? Aţi ghicit: Municipiul Fălticeni.
Ne îndoim că, la acea dată, se cunoşteau în Primărie prevederile art.212 alin.2 din Codul de procedură civilă:
“Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării”,
unde, prin “lucrare” (expertiză) se poate citi şi “lucrătură” – a expertului, care a urcat valoarea celor 9 ari la peste 300.000 de euro.
Ne îndoim şi de succesul Plângerii penale formulate de fostul primar Vasile TOFAN împotriva expertului, la doi ani şi jumătate de la data expertizei, în condiţiile în care nu s-a solicitat contraexpertiză la momentul desfăşurării procesului ci, mai mult – în speranţa că pârâta nu va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată – însuşi reprezentantul municipiului a pus concluzii de admiterea a acţiunii reclamantului, apreciind că acesta e îndreptătit la despăgubiri (chiar dacă se referea la Fondul Proprietatea, această bătaie de joc la adresa foştilor proprietari).
Cum “ignorantia legume excusat neminem”, adică (pentru cei ce nu cunosc sălile paşilor pierduţi) “necunoaşterea legii nu scuză pe nimeni”, în recurs, Tribunalul Suceava, prin Decizia nr.812/18.05.2010, a anunţat că jocurile sunt făcute, menţinând Senţinţa civilă nr.2401/2009.
În disperare de cauză, primarul Tofan a cerut sprijinul Comisiei Judeţene Suceava de fond funciar.
Amatorism şi “făcături” la Comisia judeţeană de fond funciar
Comisia municipală de fond funciar, condusă de primar, are ca atribuţie principală analiza lunară a evoluţiei cauzelor în justiţie, în care comisia locală este parte. Aşa că, în condiţiile în care izvorul pretenţiilor solicitate de cetăţeanul nostru se găsea într-o hotărâre judecătorească din domeniul funciar, ar fi putut, încă din anul 2002 (de la rămânerea irevocabilă a primei hotărâri), să propună Comisiei judeţene Suceava măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul pe care se construiseră blocuri (intravilan pe alt amplasament sau chiar extravilan pe un amplasament acceptat de beneficiarul hotărârii judecătoreşti; sau, după anul 2005, despăgubiri la Fondul Proprietatea).
Dar, abia după ce instanţa s-a pronunţat din nou, irevocabil, la data de 14.06.2010, Comisia municipală s-a trezit să înainteze la judeţ o propunere de validare a Anexei 23 din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005, ce prevede acordarea diferenţei de teren/despăgubiri pentru suprafaţa neretrocedată.
Este momentul când intră în joc Comisia judeţeană, care poate valida sau invalida, după caz, propunerile comisiilor locale, faţă de care are atribuţii de îndrumare şi control.
Prin urmare, Comisia judeţeană Suceava avea obligaţia să explice preşedintelui şi membrilor Comisiei municipale că aceştia se întâlneau cu cazul respectiv, încă din anul 2002, în şedinţe lunare de analiză pentru a dispune măsuri sau pentru a stinge litigiul, că punerea în aplicare a unei hotărâri irevocabile face parte integrantă din proces – în accepţiunea CEDO, că art.6 din Convenţie garantează inclusiv punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti.
În loc de toate acestea, Comisia judeţeană a acceptat ca în loc de “Anexa nr.23” să se înscrie, în fals, “Anexa nr.23-29” pe propunerea Comisiei municipale şi, apoi, a validat propunerea inedită (nu există o Anexă nr.23-29 la Regulament), ignorând total hotărârile judecătoreşti pronunţate anterior.
Aplicarea de la Sfântu’ Aşteaptă şi izul pătrunzător de CEDO
“Făcătura” Comisiei judeţene (HCJ nr.459/21.07.2010) a fost fluturată de reprezentanţii municipiului, fără niciun succes, la înfăţişările ulterioare, în calea extraordinară de atac a revizuirii, în care Tribunalul Suceava (pe fond) şi, respectiv, Curtea de Apel Suceava (în recurs) au reţinut că aceştia şi-au invocat propria turpitudine (vină). Pentru că, deşi municipiul a fost obligat la restituirea în natură a terenului prin hotărâre judecătorească irevocabilă – a refuzat, ceea ce a condus la promovarea acţiunii care a generat pronunţarea celei de a doua sentinţe.
Între timp, cetăţeanul-reclamant şi-a pierdut răbdarea şi a învestit cu formulă executorie Sentinţa civilă nr.2401/2009 a Judecătoriei Fălticeni, somând municipalitatea să-i achite 326.634 euro în echivalent în lei la data plăţii.
Somaţia executorului judecătoresc, datată 28.05.2012, a fost contestată de Primăria mun.Fălticeni, într-o nouă tentativă de tragere de timp, acţiunea fiind respinsă de Judecătoria Fălticeni, prin Sentinţa nr.1402/2012, irevocabilă prin respingerea recursului de către Tribunalul Suceava., în dosarul nr.1846/227/2012 (în mandatul primarului Gheorghe Cătălin COMAN).
Riscăm un sfat – pentru că ne permitem atunci când în joc sunt bani publici: municipalitatea să aplice repejor hotărârile cu pricina, prin eşalonarea în mai multe rate a debitului (aşa cum s-a convenit în decembrie 2012). Asta dacă va mai fi de acord creditorul !
E de luat în calcul şi eventuala chemare la CEDO a Statului român, începând cu data de 12 martie 2013, când expiră termenul de graţie acordat prin hotărârea-pilot M.Atanasiu ş.a. contra României, cu tot cu cele două prelungiri obţinute de Guvernele României în anii 2011 şi 2012.
Acest fapt devine nu doar posibil, ci şi foarte probabil, pentru că – am uitat să vă spunem – cetăţeanul-reclamant/creditor care se judecă de 14 ani cu Municipiul Fălticeni îşi cunoaşte foarte bine drepturile, fiind o fostă judecătoare la Curtea de Apel Constanţa, Costea Grigorescu Viorica pe numele său, actualmente pensionară.
Iar cauzele-s coapte pentru o acţiune laStrasbourg(nu dăm idei fostei judecătoare, ci ne facem datoria de a informa), deoarece:
1. cetăţeanul respectiv deţine un bun, în sensul art.1 al Protocolului adiţional nr.1 la Convenţie – vezi hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile;
2. prin inacţiunea administraţiei i-a fost încălcat dreptul de acces la o instanţă, în sensul art.6 din Convenţie – vezi neexecutarea în termen rezonabil a hotărârilor irevocabile care fac parte din proces;
3. reclamantul/creditor a fost pus în imposibilitatea de a se folosi, timp de mai mulţi ani, de un drept de proprietate, ceea ce reprezintă o situaţie continuă – deci termenul de 6 luni privitor la sesizarea CEDO începe să curgă de la data când i se pune capăt.
În rezumat: cu poprirea de conturi la judecător şi cu CEDO lauşă. Să dea Domnul să n-avem dreptate !
Totuşi, actuala conducere a municipiului ar trebui să aibă în vedere că zeci de cauze stau în bloc-starturi pentru CEDO (câteva, ale cetăţenilor din fostul raion Fălticeni, vă vom prezenta în ediţiile următoare), deoarece nu şi-au găsit rezolvarea în România, iar condamnările le suportă, prin preţurile mărite, cetăţeanul român obişnuit. Încă european.
Ultimă oră:
În ședința de astăzi a instanței, s-a acordat termen de judecată la data de 22 aprilie 2013, la cererea Municipiului Fălticeni, urmând a fi introdusă în cauză Administrația Finanțelor Publice, pe fondul excesului de zel al executorului judecătoresc. Acesta a solicitat în cererea de executare poprirea tuturor conturilor pârâtei, Primaria Fălticeni, prezente și viitoare, și astfel a fost introdus terțul în cauza care ar trebui să se judece de urgență și cu precădere.
Todirel CĂLUGĂRIȚA
Sergiu JIPA
