Vineri, 21 martie a.c., Prof.univ.dr. Daniel Șandru a susținut o Conferință la Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava, cu tema Dreapta și stânga: de la moderație la „religiile politice”.
Organizatorul evenimentului, Asociația Tinerilor Istorici și Diplomați (ATID), și-a dorit să aducă în fața studenților din universitatea suceveană un politolog pentru a dezbate teme actuale și a analiza contextul politic românesc.
Daniel ȘANDRU s-a prezentat tinerilor studenți ca un liberal moderat, pe modelul anglo-saxon, unul total diferit de cel al liberalismului românesc,și în care moderația presupune situarea între extreme și înțelegerea nuanțelor: “Extremele înseamnă violență, iar violența este inseparabilă de politică”.
Universitarul ieșean le-a făcut celor prezenți o incursiune în istoria politică mondială, prin prisma evoluției ideologiilor sau mentalităților, acele “fotografii de epocă”, și prin apariția religiilor politice cu ritualurile împrumutate din aceasta, mai cu seamă în secolul XX.
De asemenea, a exemplificat evoluția spre extreme a celor trei ideologii, liberalismul– anarhism, conservatorism– fascism și nazism, și socialism– comunism, și felul în care democrația mimată din perioada interbelică a dat naștere la trei dictaturi: cea a regelui Carol al II-lea, a Mișcării Legionare și, în final, dictaturii militare instaurate de mareșalul Ion ANTONESCU. Tentația extremismului este o capcană în care intelectuali de marcă au căzut- vezi cazul Eliade, Noica și Cioran- dar există și exemple precum cel al lui Nicolae STEINHARDT, care a respins suflul generației trăiriste, sau cel al lui Panait Istrati, care a sprijinit comunismul până la momentul vizitatei în Uniunea Sovietică și a trăit marea dezamăgire.
După aceste dictaturi, comunismul nu a făcut decât să potențeze “servitutea voluntară”, de la dizidenții marginali, până la momentul 1968, când Ceaușescu a conștientizat beneficiul struțo-cămilei național comunismul și a scos din umbra cenzurei, cu scop propagandistic, opera unor poeți naționaliști ca Eminescu, Radu Gyr, etc.
După depășirea momentului 1989, astăzi România se află în faza de organizare a democrației, în care se discută despre reviziurea constituției, modificarea legii electorale, regionalizarea și restrângerea mandatului președintelui. “Nu mai există nicio legătură între electorat și actuala clasă politică” spune ȘANDRU, iar problemele de la nivelul partidelor politice au dat naștere unui sistem electoral original, pe care nu îl mai are niciun stat și care, în loc să micșoreze numărul parlamentarilor, l-a majorat substanțial. Marea problemă o reprezintă lipsa unei tradiții în politica românească, unde liberalii la începuturile lor în secolul XIX erau numiți “roșii”, până la PSD care a promovat prin Adrian Năstase programe de dreapta și PDL care a trecut peste noapte de la de la Internaționala Socialistă la Partidul Popular European.
Politologul Daniel ȘANDRU le-a spus studenților suceveni că “în politica românească nu este încurajată meritocrația”, fiind folosită promovarea pe nepotisme și afinități ale liderilor. Cu toate acestea, soluția oferită de universitarul ieșean o reprezintă implicare tinerilor în politică pe principiul pic cu pic se face stropul.
Sergiu JIPA
editorialist ZdpN
Ziarul de pe Net
