În organizarea Asociaţiei Tinerilor Istorici şi Diplomaţi din cadrul Facultării de istorie geografie a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava s-a desfăşurat, vineri, conferinţa “Intelectualii şi politica în 25 de ani de postcomunism”, întregită cu lansarea volumului ,,Ipostaze ale ideologiei în teoria politică” aparţinând fălticeneanului Daniel Şandru.
Întâlnirea a fost moderată de directorul Departamentului de Ştiinţe Umane şi Social-Politice, lct.univ.dr. Vasile M. Demciuc, de prof.univ.dr. Liviu Antonesei de la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iaşi şi de un alt fălticenean – conf.univ.dr. Dan Dascălu de la USV. Cam aşa ar suna, protocolar, ştirea referitoare la evenimentul de ieri.
Lăsând la o parte „fineţurile” care nu stârnesc decât interesul vorbitorilor, m-am gândit, aşa într-o doară, că Liviu Antonesei a rămas unul dintre cei mai vocali dezidenţi anticeauşişti, deşi are, ca tot omu’, destui detractori… Dar nu despre asta a fost vorba ieri… Antonesei a vorbit auditoriului tânăr despre dreptul intelectualului de a se implica în politică, despre Piaţa Universităţii 1990 şi despre Alianţa Civică ( ehei, unde sunt mitingurile de altădată ? ), despre Convenţia Democrată ( mari speranţe, uriaş regret ! ), dar şi despre posibila renaştere a unei societăţi civile puternice. Să dăm şi un citat : “Chiar dacă intelectualul în politica activă se declasează, pentru că politicienii sunt elite de pradă, trebuie să facem ceva ca în România şcolile de gândire să se schimbe. Sistemul politic actual este mort, am crezut în formarea unei noi clase politice prin întinerirea şi feminizarea ei, dar nu mai sper ! Mai grav este că astăzi presa nu mai există, avem un parlament ca o garsonieră cu două camere şi îmi pierd speranţa, eu fiind un pesimist constant, că se va schimba ceva !”
În timp ce afară ningea cu fulgi mari, în mod cert pentru a contrazice calendarul, în interiorul USV prof.univ.dr. Daniel Şandru ţinea să precizeze că “volumul a fost scris în memoria bunicii mele, Maria Aşembrener Şandru, născută în 1923 şi plecată la Domnul anul trecut, supravieţuitoare a Gulagului sovietic, unde a fost deportată între 1945 – 1948. Cartea este structurată pe mai multe direcţii: ideologia şi seducţia imaginarului politic, fascinaţia religiilor politice, procesul democratizării, opţiunile intelectuale şi capcanele politice în România interbelică”.
Şi pentru că dezbaterea trebuia să se încheie într-o notă mai relaxată, tinerii masteranzi au zâmbit când au aflat că soţiile universitarilor Şandru, Dascălu şi Demciuc au un punct comun – sunt originare din Rădăşeni. Cei trei domni nu au făcut remarci în public, dar apoi au schimbat impresii care, evident, nu fac obiectul acestui material… Cum nu face obiectul nici observaţia lui Daniel Şandru cum că mulţi foşti profesori de socialism ştiinţific au “evoluat” în dascăli ai democraţiei sau în lideri politici clarvăzători.
Păi dacă nu se putea altfel, viaţa mai schimbă omul, dar şi regimul…
Teodor PUȘCAȘU
colaborator ZdpN
reporter@ziaruldepenet.ro
Ziarul de pe Net
