Nu există pe lume o marfă mai ciudată decât cărţile, credea scriitorul satiric german Lichtenberg. „Tipărite de oameni care nu le înţeleg, vândute de oameni care nu le înţeleg, legate, recenzate şi citite de oameni care nu le înţeleg, – şi acum scrise de oameni care nu le înţeleg.” Se pare că vorba nu îi este străină lui Ioan ŞTEFAN, bibliotecarul şi referentul cultural de la Buneşti, din moment ce sunt nişte ani de când acesta îi pune alături pe scriitori de cărţile lor proaspăt ieşite de sub tipar, parcă realizând confruntări.
În primăvara anului 2011, ”am fost contactat de bibliotecarul Ioan ŞTEFAN, cel care păstoreşte biblioteca din Buneşti, fiind întrebat dacă doresc să particip la o şezătoare literară pe care primăria şi biblioteca din Buneşti intenţionează să o organizeze…”, mărturisea poetul Mihai LEONTE, venit din Moldova Nouă, cu toate că sănătatea îi era şubredă, să reîntâlnească, la Şezătoarea literară „Flori de pe Şomuz”, oamenii şi locurile vechii Moldove, în care şi-a petrecut copilăria. „Dumnealui nu mi-a precizat de la început că, de fapt, poetul Mihai LEONTE este invitatul de onoare”, a adăugat el, cu precizarea că reuniunea a fost una „mai mult decât mulţumitoare”, fapt datorat, în bună parte, organizatorului întâlnirii de acum trei ani (16 septembrie 2011), „sufletistul bibliotecar”.
Nu a fost, şezătoarea, singura ispravă a lui Ionel ŞTEFAN, care avea să intermedieze descoperirea, de către Cetăţeanul de onoare al comunei Buneşti Mihai LEONTE, a unui alt talent local, pe lângă ”poeta de la Rădăşeni” Elena ANDRIEŞ (a cărei mamă e originară din Petia, comuna Buneşti) şi „poeta din Mihăieşti”, Felicia Niculina LĂMĂŞANU (de loc tot din Petia) – este vorba de poetul Dumitru VIZITEU, consilier local şi consilier bisericesc, născut în Buneşti. Este meritul referentului cultural de a fi administrat, de ceva vreme, un forum al comunei, de unde a putut prelua în timp util idei de felul celei a poetului Ovidiu Raul VASILIU, membru al Asociaţiei „Universul prieteniei”, anume că, pentru denumirea bibliotecii, „poate ar fi mai potrivit numele unui scriitor, chiar al d-lui Mihai LEONTE”.
Atât i-a trebuit inimosului bibliotecar, iar cuvintele noastre sunt de prisos, căci îi putem ghici stăruinţa în propriile vorbe, de o modestie exemplară: „După multe discuţii cu Primarul BERARU Gheorghe şi Consiliul Local Buneşti s-a hotărât să deschidem o Bibliotecă Sătească şi un Muzeu Sătesc în satul Petia, satul în care s-a născut poetul Mihai LEONTE şi drept răsplată pentru toată munca maestrului să-i dăm numele de Biblioteca Sătească <<Mihai LEONTE>>. Aici vom aduna toată munca de-o viaţă a poetului, iar într-o cameră opusă vom reconstitui odaia ţărănească a poetului”.
Aici va avea loc, aşadar, la data de 19 septembrie 2014, inaugurarea acestor spaţii „secretate cultural”, odată cu lansarea volumului „AMETISTE MOLDAVE” , apărut la sub coordonarea vrednicului fiu al satului Petia şi în care sunt antologaţi doisprezece autori, inclusiv iniţiatorul Mihai LEONTE – invitat de onoare avizat (de această dată).
Din această carte, vă prezentăm portretul lui Ioan ŞTEFAN, bibliotecar, referent-cultural, constructor şi muzicant amator (şi vom constata „la moment” cât de amator, altfel nici nu-mi mai rod papucii până acolo!), realizat de „invitatul de onoare al antologiei”.
PORTRETUL BIBLIOTECARULUI IOAN ŞTEFAN
Despre bibliotecarul Ioan ŞTEFAN auzisem de la primarul comunei Buneşti Suceava, care mi-a trimis o schiţă de monografie a comunei Buneşti. Nu ştiam că este consătean cu mine. Dar iată că în anul 2011 aveam să ne cunoaştem real după întâlnirile virtuale şi telefonice. Ceva mă atrăgea spre acest tânăr de seama fiului meu. În 15 septembrie 2011 aveam să-l cunosc personal pe bibliotecarul comunei Buneşti – Suceava Ioan ŞTEFAN, deci născut în anul 1968. Ionel cum îl alintă colegii şi cei apropiaţi lui, este preocupat în permanenţă de pregătirea sa fiind absolvent al mai multor cursuri în domeniul biblioteconomiei, dar şi absolvent al unei facultăţi juridice. Pe lângă toate aceste preocupări este si un bun trompetist al fanfarei din Buneştii Sucevei, pe care nu pregetă să o conducă pe la mai multe festivaluri şi posturi de televiziune. M-a surprins această luptă continuă cu problemele pe care le are şi dacă nu le are şi le creează singur. Când după o zi de muncă se întoarce la familie, ajută sătenii din Petia să-şi construiască case noi. Spiritul muzicii şi muncii intense l-a moştenit din familie. Mă bucur sincer să fi cunoscut un asemenea om deosebit.(Mihai LEONTE, din “Ametiste Moldave“).
rubrică realizată de
Todirel CĂLUGĂRIŢA
