Din seva gândurilor tu te-nalți
Și crești cu prunci pe brațe,
Le sufli-n plete parfumul de cireși
Și flori de măr le-aprinzi pe față.
Din zbucium tu faci soare așezat
Pe fiecare chip umbrit de iarnă,
Ești arma pietrelor – pământ,
Ești scut de nori ce-n vis ne-ndeamnă.
Din foc iubire ai știut să plămădești
Și ai puterea să o crești celestă!
Ai și pricepere și plâns și dor,
Ai rug de ardere intensă!
Ești simplă, ești lumină,
Ești sunet viu din Rai,
Ești mamă și iubită
Și-n primăvară tu cobori să stai!
CRISTINA BĂRĂSCU
Minunate si emoţionante versuri.