Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni a fost gazda unor manifestări dedicate Sărbătorilor Pascale, numite generic, „Oameni, locuri, obiceiuri”, anul acesta înregistrându-se cea de a XX-a ediţie.
Chipul celui nevăzut
Joi, 21 aprilie 2016, în decorul oferit de sala mare a muzeului, „Chipul celui nevăzut” şi-a făcut simţită prezenţa prin lucrările de grafică expuse de Mihai Căldăruş, vernisajul debutând în prezenţa directorului instituţiei, muzeograful Maria Crăciun, a plasticianului prof. Konstantyn Ungureanu Box, cel care a supervizat şi din punct de vedere critic expoziţia, a preotului prof. Constantin Bogdan Feştilă, a plasticianului Gabriel Todică, precum şi a unei distinse audienţe.
Cele aproximativ 50 de lucrări expuse pe şevalete, au urmărit îndeosebi surprinderea chipului divin, atât prin abordări iconografice, cât şi prin portretizarea unor monahi sau ierarhi ai Bisericii. „Recunoaştem în graficianul Mihai Căldăruş un mitograf al imaginii, în sensul actual al cuvântului, un om care desenează povestind şi portrete povestite. Naraţiunea unui asemenea povestitor are un caracter paradigmatic, se desfăşoară conform unui model sau unor modele tradiţionale deoarece mitograful se simte mereu atras de temele şi formele arhaice ale folclorului”, a precizat în alocuţiunea sa, dl. Konstantyn Ungureanu Box. De altfel, expoziţia s-a desfăşurat sub semnul tradiţiei şi a luminii pascale, preotul prof. Bogdan Feştilă întregind acest tablou printr-o parabolă ce a adus în faţa audienţei demersul creştin de iubire a aproapelui.
Şi pentru că starea de spirit creată a impus-o, tonul fiind dat de poezia recitată de Konstantyn Ungureanu Box, Gabriel Todică, asociind figurile portretizate cu cele ale unor daci trecuţi la creştinism (cum de a fost atât de facilă creştinarea dacilor?), a dat curs momentului liric recitând două poezii din compoziţiile proprii: „Fă-mă, Doamne, dac!” şi „Solenoid”. I-au venit alături cei doi membri ai Cenaclului literar „Eugen Lovinescu”, poeta Cristina Bărăscu cu două creaţii proprii adaptate momentului („Răsărit” şi „Ruga”) şi dramaturgul Niculina Prundeanu care a citit un tablou din piesa sa de teatru „De veghe pe drumul smereniei”.
Grupul folcloric „Balada” de la Clubul Copiilor din Fălticeni, îmbrăcaţi în impecabile costume populare, au interpretat cântece religioase de înaltă ţinută artistică, aducând Chipul Celui Nevăzut în inimile audienţei.
Veşnicia s-a născut la sat
La ora 15:00, (în data de 21 aprilie 2016), holul muzeului a devenit spaţiu expoziţional pentru arta plastică.
Cedând unei promisiuni mai vechi şi simţind nevoia împlinirii acesteia, preotul prof. Constantin Bogdan Feştilă a fost inţiatorul expoziţiei semnate de Gheorghe Ţinteanu, un artist retras şi stins într-o lungă suferinţă pe care părintele l-a întâlnit în apropierea împlinirii. Tablourile sale emană căldură şi linişte, iar tocmai acest aspect l-a determinat să-i facă cunoscută opera.
În prezenţa familiei, a unui public îndrăgostit de frumos, vernisajul expoziţiei „Veşnicia s-a născut la sat” a decurs firesc în completarea expoziţiei de grafică semnată de Mihai Căldăruş.
Cuvântul de deschidere l-a avut gazda, d-na Maria Crăciun, care a ţinut să facă unele referiri la suita de manifestări dedicate sărbătorilor pascale „Oameni, locuri, obiceiuri”, ce anul acesta împlinesc douăzeci de ediţii şi prin care Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni reuşeşte să aducă în atenţia publicului tradiţia străveche românească, expoziţia de faţă fiind inclusă în acest program.
Iniţiator al unui program educaţional „Veşnicia s-a născut la sat” în cadrul proiectelor didactice de la Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu” din Fălticeni, părintele Bogdan Feştilă a găsit să armonizeze cele două preocupări ale sale, cea de profesor de Limba şi Literatura Română cu cea de preot căutând să dezvolte spriritualitatea autentic românească. Prin programul său, tradiţia populară ocupă locul primordial. De aceea portul românesc şi credinţa sunt prioritare, iar el caută să-i motiveze şi să-i educe pe elevi în spiritul dragostei pentru folclor. Iar programul artistic pregătit de elevii săi a fost o dovadă clară a unei alegeri juste.
În expoziţia de faţă, preotul prof. Constantin Bogdan Feştilă a avut şi rolul de descoperitor al acestor lucrări, a autorului, de iniţiator al acestei expoziţii luându-şi asupra sa povara împliniri acestui vis al lui Gheorghe Ţinteanu, care s-a prea găbit la chipul Celui nevăzut.
Detalii despre viaţa artistului ne-au fost oferite printre lacrimi de soţia acestuia, d-na Maria şi fiul, Constantin.
Referinţele critice asupra lucrărilor le-a avut maestrul Konstantyn Ungureanu Box care şi-a propus să includă în aria corespunzătoare din punct de vedere stilistic tocmai această abordare artistică a pictorului Gheorghe Ţinteanu. Un demers destul de greu de realizat pentru că artistul şi-a luat libertatea de lucra instinctual, fără încadrarea într-o estetică academică. Chiar şi aşa, tablourile sale prezintă armonie, spirit. Cromatica caldă şi unele „împrumuturi” din arta naivă cultivă liniştea, o dorinţă de împlinire, de desăvârşire mult peste cele ale unei rigori estetice academice. „Lucrările lui Gheorghe Ţinteanu sunt povestiri vizuale sau ilustraţii la fapte şi locuri vizibile în actul de creaţie. El ilustrează căile prin care omul contemporan se poate integra în atemporar din care se naşte dorinţa de singurătate şi refugiu” a conchis maestrul Box, care şi-a „postfaţat” discursul cu un poem prin care a recurs la o descriere lirică a autorului expoziţiei.
Momentul a fost completat de Niculina Prundeanu cu fragmente din „Cioburi dintr-o lună de gheaţă” şi de Gabriel Todică cu „Sunt tânăr, Doamnă!” autor Mircea Dinescu.
Folclorul şi-a reintrat în rol, clasa a X-a de filologie a prezentat un moment inspirat din tradiţia populară, din obiceiurile satului, oferind publicului câteva scenete de teatru „ţesute” in jurul vetrei.
Iar peste toate acestea, chipul celui nevăzut…
GABRIEL TODICĂ
