Participarea la tabăra de artă naivă Bucovina reflectată în artele vizuale contemporane de la Marginea, posibilă prin Centrul Cultural Bucovina și Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, aduce, în primul rând, o stare de deconectare.
Întâi de toate ar fi să spun că a fost vreme frumoasă, la propriu. Apoi, dupa ce am campat, am realizat că este frumoasă și la figurat. Noi, artiștii amatori, ne-am cunoscut absolut tangențial pe holurile saloanelor de pictură, dar acum am avut ocazia să ne cunoasțem îndeaproape. Chiar s-au scurs între noi povești de viață care n-au cum să nu te impresioneze.
Există si un har al povestitorului pe care hârtia nu-l poate surprinde, așa încât numai ascultând poți pătrunde în întregime mesajul povestitorului ( este și asta o formă de dualism ? )
Fiecare artist și-a luat în serios sarcina și a muncit asiduu, unii cu mai mult, altii cu mai puțin randament, depinzând absolut fiecare de inspiratia muzei si de tehnica abordată. S-a muncit, s-a și glumit, s-au spus povești, s-a și mâncat, s-a și băut, pentru că toate sunt parte din viața unui am, iar în cazul special al artistului, mai trebuie să alerge după muze.
Pentru mine a fost o experiență frumoasă în care am căutat să învaț, să-mi respect și să mă încadrez în tematica cerută – arta naivă – ceea ce este destul de greu. Părerea majoritară a colegilor artiști a fost tocmai așa enunțată: După ce alergi o viata intreagă după perfecțiune, în tabăra aceasta a trebuit sa ne întoarcem la copilărie. Aveti idee ce greu e ?
Unii am reușit, altii mai putin, dar cred ca toți am avut o experiență foarte interesantă prin care am putut să ne cunoaștem mai bine. Cel putin, în cazul meu, AȘA a fost !
.
.
.
GABRIEL TODICĂ
