Mai la deal de sediul Poliției municipale, pe strada Nicolae Beldiceanu din Fălticeni, există și acum casa Scripcaru. Un imobil elegant, distins și misterios, care pare deranjat de celelalte clădiri care au apărut pe lângă după ce s-a făurit socialismul.
Dar cine a fost Eusebie Scripcaru, de îi acordăm atâta atenție? Ne lămurește Gheorghe Gorincu, scriitorul fălticenean stabilit în Brăila: “În 1933, fusese ales primar al oraşului Fălticeni juristul Eusebie Scripcaru, care promisese în campania electorală că va asfalta Strada Mare, dar a început cu strada Doi Grăniceri, simbol memorabil pentru vitejia ostaşilor din Regimentul 2 Grăniceri, pentru că aceştia reuşiseră să anihileze o revoltă a trupelor ruseşti pactizante cu bolşevicii aflaţi la putere în U.R.S.S.-ul roşu al tătucului Stalin Iosif Vissarionovici.
Eusebie Scripcaru, venit din Ilișeştii Sucevei, stătea cu chirie într-o casă a unui evreu de pe această stradă, unde ţinea şi un cabinet de avocatură şi n-a reuşit să asfalteze, în toată perioada de 4 ani ai mandatului său de primar, decât 500 de metri din cei 10 kilometri.
Până la urmă, situaţia de atunci nu diferă prea mult de ceea ce se întâmplă în vremurile moderne şi tehnice de astăzi, când aleşii noştri au promis autostrăzi europene, date în folosinţă tot în ritmul primarului din Fălticeni, în urmă cu 70 de ani.
În alt ritm şi cu o finalitate demnă de bune intenţii şi-a ridicat primarul Eusebie Scripcaru propria casă, mândreţe de arhitectură existentă şi azi în Fălticeni”.
Așadar, Scripcaru a fost primar al Fălticeniului în perioada 25 noiembrie 1933 – 25 decembrie 1937.
El s-a născut pe 4 aprilie 1896, la Ilișești, și a murit pe 2 octombrie 1964, la Fălticeni. După ce a terminat Liceul Aron Pumnul din Cernăuți, s-a licențiat în drept la Universitatea din Iași. Cariera și-a început-o la Fălticeni, ca avocat și mai apoi ca magistrat. Aici s-a căsătorit cu Eugenia Roșu, sora filosofului Nicolae Roșu. Soția fostului primar, distinsa doamnă Scripcaru și-a încheiat cariera ca eminentă profesoară de limba română la Liceul “Nicu Gane”, iar înainte de perioada comunistă a fost profesoară de limbă română și directoare la Liceul de Fete (1934-1939).
Avocatul, magistratul și scriitorul Eusebie Scripcaru moare la 68 de ani, chiriaș în propria casă, lăsând în urmă o bogată operă în manuscris – literară și istorică (romane, studii, culegeri de folclor), care a rămas departe de lumina tiparului, undeva îngropată în arhivele ignorate de comuniștii de astăzi. A existat o singură încercare de publicare a romanului său Burebista, în anii ’80, când se sărbătoreau 2050 de ani de la întemeierea statului centralizat dac, însă autoritățile comuniste au respins vehement ideea deoarece dosarul politic al autorului nu corespundea cerințelor conducerii totalitare.
În perioada comunistă și apoi în democrație au urmat alți primari – toți au promis, o parte dintre ei chiar au mai avut ceva realizări, dar casa Scripcaru dăinuie peste timp.
–
SERGIU JIPA
TEODOR PUȘCAȘU
Profesoara Eugenia Scripcaru, o femeie cu o minte ascutita ca briciul, avea trei liciente, una in Drept, una in Franceza si una in Limba si Literatura Romana. A predat Limba si Literatura Romana la Liceul Nr 2 unde si-a si incheiat cariera.Vorbea tare si clar, punta imediat greselile de exprimare. Avea o cultura extrem de vasta si abilitatea de a capta atentia elevilor prin cultura sa si metoda de predare (nu era de acord sa scrii continu ceea ce prezenta dumneaei, caietele inchise si atentie). Se baza in principal pe lectura operelor literare si pe interpretarea si analiza lor independenta a fiecarui elev si nu pe sinteze tipizate. Pentru ca nu a avut virsta de pensionare simultana cu virsta in sine si pentru ca sotul a fost condamnat politic a functionat pina la o virsta respectabila. Ne povestea despre Profesorul Garabet I Braileanu cu care studiase la Univ. din Iasi cit de interesante erau cursurile lui si cum era obsedat de microbii din jur (avea o sticla cu alcool in buzunar cu care dezinfecta clantele usilor si tot ce venea in contact cu miinile lui). Amintirea personalitatii dumneaei a ramas puternic intiparita in memoria mea.
Domnul Scripcaru a fost coleg de scoala cu tatal meu la Cernauti.
0 casa f frumoasa si o poveste tragica!.Mi o amintesc pe Dna Scripcari era în pensie a venit de câteva ori la Liceul nr 2.Ne povestea despre elevul ei Nicolae Labiș.