Suflă vântul și mă-ngână,
Binișor mă ia de mână,
Peste deal străbat cărări,
Până dincolo de zări.
Pe covor de iarbă moale,
Coborâm din deal în vale,
Brațele pline de flori,
Inima-mi de dulci fiori.
Vântul florile și cântul
Azi împodobesc pământul
Soarele îl smălțuiește
Sufletul îmi liniștește
De-aș scrie mii de poeme,
N-aș avea destulă vreme,
Nici cuvinte n-aș avea,
Să descriu Iubirea Sa.
Ochi-mi plâng, inima-mi cântă
Ca o strașnică lăută,
În Iubire ancorată,
Peste veacuri revărsată.
Vânt și flori sub soare dulce,
Pe poteci de cer mă duce,
Dumnezeu din cer veghează,
ELENA MARIN ALEXE