Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților Pimen spune, în pastorala de Crăciun, că “trăim într-o lume înclinată spre o viață materialistă, călăuzită de cuvintele să bem și să mâncăm, căci mâine vom muri”.
El nu uită să afirme, citându-l pe Mihai Emienscu, că “biserica, maica spirituală a neamului românesc, a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului.
Ea, care domnește puternic dincolo de granițele noastre, e azilul de mântuire națională acolo unde românul nu are stat.
Biserica răsăriteană ( ortodoxă n.n. ) e națională, nu numai că admite, comandă chiar ca serviciul ( liturgic n.n. ) să se facă în limba grăită de popor, fiecare are nevoie de un tezaur sufletesc, de un reazem moral într-o lume a mizeriei și a durerii.
Aceste cuvinte, aceste simțăminte Mihai Eminescu le datorează faptului că, încă din copilărie, a cercetat sfânta biserică, lăcașul de închinare, în zilele de sărbătoare, bunicul său fiind cântăreț bisericesc, și, așa cum știm cu toții, copiii crescuți și educați de bunici sunt cei mai realizați sufletește”.
DAN PASCARU
Episcopul greco-catolic Inocențiu Micu Klein a introdus pentru prima dată termenul de «naţiune română» la 1737. Şcoala Ardeleană a format conştiinţa naţională românească. Biserica Greco-Catolică a înlocuit scrierea chirilică cu alfabetul latin, a luptat pentru emancipare naţională la 1848, a contribuit la Unirea de la 1918 şi a luptat împotriva comunismului şi sovietizării României. Mai ușor cu laudele la adresa BOR, Pimen Zainea, chiar dacă le iei din gura lui Eminescu! Dacă era după tine și după tovarășii tăi, scriam și astăzi cu chirilice și ascultam slujbele în slavonă.